Directorul liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol – Ion Iovcev vine cu impresii în urma lecturării romanului 100 DE ZILE. Domnia sa spune că s-a regăsit în pielea personajului Ion Ciugureanu – directorul liceului amintit, un om persecutat de regimul smirnovist de la Tiraspol, dar şi de cel voronist de la Chişinău, pentru ideile şi concepţiile sale. Ion Ciugureanu este un personaj snopit în bătăi în închisoarea de la Tiraspol, dar şi în “Coridorul Morţii” de la Chişinău. Un luptător pentru libertate şi adevăr. Iată ce mi-a scris Ion Iovcev:
Stela, ce-ti pot spune? Am citit romanul tau(putin spus cu mare interes). Am retrait clipele… Imi vine greu sa-mi exprim emotiile prin cuvinte,deoarece… m-am regasit si eu… Ion Ciugureanu, reprezinta profesorul, intectualul din Transtria, care nu vrea sa se impace cu situatia in care se afla romanii bastinasi. Citeşte mai departe
Scriam pe 1 decembrie, dar şi cu alte prilejuri, pe marginea unui reportaj din arhiva proprie (vezi mai jos) despre istoria tulburătoare a nouă tineri din Orhei, de numai 17-18 ani, maltrataţi de către autorităţile sovietice şi îngropaţi de vii, sub un gard, pentru că au avut marele curaj, în 1940, să arboreze tricolorul românesc pe clădirea NKVD-ului din localitate. Făceau parte din vestita grupare “Majadahonda”, alături de mulţi alţi tineri de aceeaşi vârstă. Aproape toţi au pierit, unii executaţi imediat de sovietici, alţii în lagăre. Există însă şi excepţii… Este un ultim supravieţuitor!
Informaţia am aflat-o de pe blogul Simonei Lazăr şi Tudor Cireş, doi ziarişti de la Bucureşti. Ei sunt cei care au stat de vorbă cu cel din urmă rămas în viaţă dintre luptătorii grupării orheiene “Majadahonda”. Se numeşte Oleg Frunză – “supravieţuitorul deportat în Siberia pentru tricolor”. Totuşi, cum a reuşit să scăpe Oleg Frunză de securea bolşevică? Citeşte mai departe
L-am întâlnit la Sibiu, la Facultatea de Jurnalism, acolo unde am fost să vorbesc mai tinerilor mei colegi, alături de Editura Tritonic şi autorii săi, despre R. Moldova şi 100 DE ZILE. L-am remarcat din prima. Era îmbrăcat într-o geacă „plină de tricolor”. Are numai 21 ani. Este în al doilea an de facultate, dar, faţă de colegii săi, are în spate o experienţă unică – a fost expulzat anul trecut de către autorităţile comuniste de la Chişinău pentru simplul fapt că ar fi împărţit nişte reviste religioase (un număr special dedicat Basarabiei) pe 27 martie, de Ziua Basarabiei, pe Aleea Clasicilor din capitală. Citeşte mai departe
La îndemnul bunului meu cunoscut – scriitorul Vasile Ernu, vă aduc la cunoştinţă următoarea informaţie:
Design de carte germană la Chişinău
Centrul de Carte Germană din Bucureşti şi Editura Cartier vă invită miercuri, 10 martie, ora 18.00, la Librăria din Centru, Bd.Ştefan cel Mare nr.26, , la vernisajul expoziţiei de carte „Cele mai frumoase cărţi germane 2008-2009”.
În deschidere vor lua cuvântul: Ioana Gruenwald, Vasile Ernu şi Sorin Hădârcă (Madrizen). Citeşte mai departe
M-a sunat de dimineaţă o bună amică de la Chişinău. Citise blogul Indianei (este o fană a acesteia). Cu somnul între ochi (azi dimineaţa pentru mine a început pe la 11.oo) deschid net-ul, apoi blogul superb al Indianei (pe care o cunosc de ani buni de zile, dar cred ca ne-am intersectat, totuşi, prea puţin…) şi citesc impresiile frumoasei brunete despre noul meu roman 100 DE ZILE. Aflu că Indiana a pornit spre Bălţi citind cartea…
“Aşadar, 134 km i-am făcut împreună cu Stela Popa: am trăit prin trăirile ei, am tresărit… m-am enervat, “am căzut” şi am vrut tare-tare să mă ridic… Am trăit prin fiecare literă. E mai mult decît aşteptam. Citeşte mai departe
După cum ştiţi, Jurnal TV s-a lansat vineri la Chişinău, iar eu le urez mare succes colegilor de la acest post de televiziune. Printre invitaţii de seamă ai Jurnalului, la lansare a fost şi primarul Dorin Chirtoacă. Cu acest prilej, edilul şi-a amintit de vremurile pe când făcea televiziune şi a fost voice over-ul ştirilor de la Jurnal. Urmăriţi mai jos un reportaj realizat despre lansarea 100 DE ZILE la Chişinău şi cititit de nimeni altul decât Dorin Chirtoacă, Citeşte mai departe
Am întâlnit-o ieri la Salonul de Carte şi Presă de la Bucureşti. Eram extenuată după drumul lung şi obositor de la Chişinău. Şi, totuşi, nu aveam de ales, trebuia să fiu prezentă la cea de-a doua lansare a romanului 100 DE ZILE din capitala de peste Prut. Şi asta intră în “fişa postului” de autor! De cum a intrat, a mers direct spre cartea mea şi a cerut două. A privit ager în jur, m-a fixat cu privirea şi a venit la fel de hotărâtă spre mine pentru autograf: “Am auzit de la Radio România Cultural şi am venit să vă văd”. Nu e înaltă, dimpotrivă. Are părul scurt şi blond. Trebuie să vă mărturisesc că ochii ei spuneau mai multe decât o mie de cuvinte. “Vă rog să scrieţi pentru Natalia Dumitrescu. E şi ea din Basarabia. E dintr-o familie de refugiaţi din ‘44”. Citeşte mai departe
Emoţii, flori, mărţişoare, felicitari, cuvinte frumoase, bliţuri şi, din nou, multe autografe. Aşa pot descrie, pe scurt, lansarea de aseară a romanului 100 DE ZILE la Chişinău, în incinta Librăriei din Centru (Cartier). M-am bucurat să-mi revăd prietenii, colegii, profesorii, oamenii dragi sau pur şi simplu pe cei care îmi urmăresc activitatea, inclusiv pe acest blog. Pentru mine a fost o seară de neuitat. Unul dintre acele momente care îţi rămân în suflet pentru o viaţă. Iată de ce, nu voi scrie prea mult şi voi trece direct la mulţumiri, după care vă las să urmăriţi în voie o galerie foto de la eveniment (audio şi video plasez în cel mai scurt timp cu putinţă). Citeşte mai departe
La Chişinău au început să fie depuse actele pentru permisul de mic trafic la frontieră dintre Republica Moldova şi România. Potrivit datelor Consulatului României, citate de presa de peste Prut, în prima zi de depunere a actelor, mai bine de 50 de basarabeni din zona de graniţă au depus cereri pentru eliberarea permisului de mic trafic la frontieră. Nu toţi solicitanţii au putut însă aplica pentru permisul în cauză. Şi asta pentru că nu au ştiut exact de ce fel de acte aveau nevoie. Liviu Calancea este unul dintre cei care au făcut cale întoarsă.
Editura Tritonic vă invită ASTĂZI, 3 martie 2010, ora 18.00 la Librăria din centru– Bd. Ştefan cel Mare 126, la prezentarea volumului 100 DE ZILE de Stela Popa. Citeşte mai departe
1. De la Bucuresti, pe marginea investigaţiilor Comisiei pentru condamnarea crimelor regimului totalitar comunist de la Chişinău se pronunţă redactorul-şef al revistei Magazin Istoric, Dorin Matei, într-un interviu mai amplu. Discutăm cu domnia sa şi despre drumul european al RM, despre ce ar trebui să facă tinerii basarabeni pe viitor, dar şi despre preocuparea Bucureştiului, de-a lungul anilor, faţă de subiectul Basarabia.
2. În continuare discutăm şi despre Premiile Fundaţiei Culturale Magazin Istoric acordate în această săptămână. Câteva dintre acestea au fost acordate şi unor autori care au semnat volume despre Basarabia. Citeşte mai departe
“Nu uitaţi ce aţi promis! Noi am luptat, acum e rândul vostru să luptaţi pentru noi!”
„Le-aş mai spune unora dintre politicienii de la Chişinău să mai citească istoria românilor încă odată”.
„Ce-a ţinut de noi, noi am făcut, acum nu putem decât să-i susţinem în continuare şi să-şi facă treaba”.
„Le sugerez să pună spirit în ceea ce fac şi să nu se gândească doar la ei. Poporul crede în actualii guvernanţi mai mult ca niciodată şi nu trebuie să pierdem acest moment”. Citeşte mai departe
Ion Cojocaru este în prezent un emigrant din RM, ca şi mulţi alţii. Cândva era cel mai bun medic dintr-un sat din sudul republicii… Cândva… Astăzi, repet, e un simplu emigrant, care face parte din diaspora moldovenească din Portugalia. Vizita preşedintelui interimar Mihai Ghimpu efectuată de curând la Lisabona l-a marcat şi l-a impresionat deopotrivă. Nu a ezitat să-mi împărtăşească din impresiile sale şi iată un audio mai jos, în exclusivitate pentru emisiunea “Mai aprope de Europa”.
Totodată, vă propun şi un rezumat al discuţiei cu Ion Cojocaru despre această vizită. Citeşte mai departe
Zilele trecute la Bucureşti a avut loc premiera piesei „Avant de mourir”, semnată de dramaturgul basarabean Val Butnaru şi regizată de Petru Hadârcă. În distribuţie: Emilia Popescu şi Mircea Rusu. “Avant de mourir” abordează „problema emigraţiei” într-o manieră inedită. Se poate dansa tangou când eşti emigrant? Ei bine, se pare că da. Cel puţin asta încearcă să ne convingă drgamaturgul basarabean Val Butnaru, autor din prima linie a dramaturgiei româneşti, nu numai a celei basarabene, în piesa “Avant de mourir”. Prin acest text, Val Butnaru, realizează o analiză subtilă a proceselor psihologice prin care trec doi emigranţi într-un subsol parizian. Cuvintele, replicile, scenele, emoţiile personajelor se înlănţuie în acordurile tangoului lui Georges Boulanger. O piesă despre rostul iubirii şi al artei în lume, asta ne propune dramaturgul basarabean. Citeşte mai departe
Grigore Cartianu, Redactor-Şef al ziarului Adevărul, a publicat un articol provocator – “Pe când un Cuza al II-lea”. M-am gândit că ar fi util să vi-l supun atenţiei, pentru că pune o problemă din ce în ce mai discutată în presa de la Bucureşti: reunificarea celor două maluri ale Prutului. Vă invit la lectură şi dezbateri!
Recenta vizită a lui Traian Băsescu în Republica Moldova a refăcut, oarecum, simbolicul „pod de flori“ de peste Prut. Decisiv a fost contextul de la Chişinău: în locul unui comunist acru precum Vladimir Voronin, preşedintele României a găsit parteneri rezonabili, care ne consideră „fraţi” şi nu „asupritori”. Citeşte mai departe
Zilele trecute am avut plăcerea şi onoarea să fiu invitată “La masa Adevărului”, proiect al ziarului Adevărul, realizat de către jurnalistul George Rădulescu. Vă propun să citiţi în continuare discuţia purtată cu ziaristul de la Bucureşti.
Adevărul: Ce aşteaptă tinerii basarabeni de la România?
Stela Popa: Bine că nu aţi spus „tinerii moldoveni”… În România asta e sintagma – „tinerii basarabeni”, la Chişinău e un pic ciudat când spui „tinerii basarabeni”. Mai nou, am văzut că dincolo de Prut unii sunt deranjaţi când se spune „Basarabia” în loc de „Republica Moldova”. Citeşte mai departe
„Unirea RM cu România nu e realistă atâta timp cât România face parte din UE, NATO şi cât există conflictul transnistrean”, aceasta este părerea lui Cristian Pantazi, redactor – şef la Hotnews.ro, invitatului emisiunii “Mai aproape de Europa” de la Vocea Basarabiei.
Cristian Pantazi e de părere că „deteriorarea situaţiei din Ucraina a ajutat, paradoxal, la deschiderea Occidentului faţă de R. Moldova, care, în acest moment, trebuie să rămână în sfera intereselor occidentale”. Citeşte mai departe
Ieri am stat de vorbă cu Viorel Patrichi unul dintre cei mai bine pregătiţi jurnalişti din România pe subiectul R. Moldova. Am discutat despre scutul anti-rachetă, despre Iskanderele lui Smirnov, pe care Viorel Patrichi îl numeşte „un bufon imperial”, despre interesele Rusiei în zonă, mai ales după instalarea scutului anti-rachetă în România, dar şi despre Ucraina, Victor Ianucovici, UE şi problema transnistreană.
Şi pentru că am găsit interesante ideile exprimate de domnia sa, le expun şi aici. Vă propun să ascultaţi inclusiv varianta audio a discuţiei. Citeşte mai departe
O ştire, difuzată de mai multe agenţii si publicatii de presa de pe ambele maluri ale Prutului, care facea referire la un interviu dat de preşedintele Parlamentului de la Chisinau, Mihai Ghimpu, tot el preşedinte interimar al Republicii Moldova, ziarului moscovit „Komsomolskaia Pravda”, a facut ca multi romani de pe ambele maluri ale Prutului sa se gandeasca ca, iata, si Ghimpu, ca si altii inaintea sa, a renuntat la unul din proiectele esentiale ale romanilor – reunirea, informează Romanian Global News de la Bucureşti.
Conform ziarului rus, în interviu Mihai Ghimpu ar fi declarat că : „Moldova nu se va uni cu România nicodată”. Citeşte mai departe
Începând cu data de 8 februarie 2010 au fost deschise Birourile teritoriale pentru cetăţenie care au program de lucru cu publicul de luni – până vineri între orele 9.00 – 17.00 şi unde se vor depune dosare numai pentru redobândirea cetăţeniei române în baza art. 10 indice 1 (Republica Moldova şi Ucraina), transmite Romanian Global News.
Dosarul pentru cetăţenie va fi depus personal de către persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III. Citeşte mai departe
Nu am mai scris pe blog de câteva zile şi am o explicaţie simplă. După lansarea 100 DE ZILE de la Bucureşti am acordat mai multe interviuri în presa de peste Prut, Italia (pentru diaspora românească de acolo) sau R. Moldova. Ba mai mult, acum începe adevărata campanie de promovare a cărţii. Astfel că, până să ajungem cu Tritonicul la Cluj, Iaşi, Braşov sau Craiova, am poposit la AFI Palace Cotroceni la o sesiune de autografe pentru cititori, dar şi între autori, dupa cum vedeţi în fotografiile de mai jos. Acolo, alături de Bogdan Hrib (scriitor şi director Tritonic) am întâlnit-o şi pe Oana Stoica Mujea, o tânără autoare de succes a Tritonicului, alături de care am împărţit cu drag autografe cititorilor care au venit să ne cunoască. Citeşte mai departe
Teatrul Naţional Radiofonic vă invită luni, 22 februarie 2010, de la ora 11.00, la Bucureşti, la audiţia cu public a spectacolului „Avant de mourir” de Val Butnaru, în regia lui Petru Hadârcă; o producţie realizată în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani, difuzată în premieră la Radio România Cultural, joi, 25 februarie 2010, de la ora 19.00.
Piesa lui Val Butnaru – Avant de mourir – abordează „problema emigraţiei” şi vorbeşte despre doi oameni care se iubesc, se dispreţuiesc, se urăsc, dansează şi visează. Ei sunt emigranţi şi, în afara unui tangou uitat de toată lumea, Citeşte mai departe
Discutăm în emisiunea de astăzi despre Comisia care studiază activitatea regimului totalitar comunist din R. Moldova şi aflăm de ce istoricul Ion Varta, care face parte din această comisie de investigatie, este de părere ca “Nu este bine să elogiem nişte simboluri însângerate”. Ion Varta vine şi cu unele mărturii despre ororile comise de regimul comunist din RM. Iar noi aducem în acest context un caz real despre atrocităţile regimului comunist de ocupaţie. În cea de-a doua parte a emisiunii vă propun spre audiţie un eveniment cultural desfăşurat la Bucureşti şi care aduce în prim plan RM şi evenimentele din 7 aprilie. Este vorba despre romanul meu, 100 de zile, apărut la Editura Tritonic din Bucureşti lansat joi, 11 februarie, la librăria Mihai Eminescu. Şi la final, stăm de vorbă cu Iuliana Gorea Costin despre o acţiune in memoriam Nicolae Costin care va avea loc în această săptămână la Chişinău. Citeşte mai departe
Nu voi spune multe în acest articol. În primul rând, mulţumesc din suflet tuturor celor care au fost alături de mine aseară la lansarea cărţii mele – 100 DE ZILE – şi pe care m-am bucurat să îi văd alături: prieteni, cunoscuţi, jurnalişti sau vizitatori ai blogului meu. Tuturor, deopotrivă, le mulţumesc mult pentru prezenţa la eveniment şi pentru vorbele frumoase. Trebuie să recunosc că vremea nu prea a ţinut cu noi, iată de ce am fost plăcut surprinsă să văd atâta public.
Mulţumiri aduc în special vorbitorilor care m-au onorat cu prezenţa. Şi anume: senatorului Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României, Adrian Cioroianu, istoric şi fost ministru de externe al României, profesorul Dan Dungaciu, precum şi jurnalistului George Scarlat. Citeşte mai departe
Comisia care studiază activitatea regimului totalitar comunist din R. Moldova este în plină acţiune. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile istoricului Ion Varta, unul dintre cei treizeci de membrii ai acestei comisii. Într-o discuţie cu Ion Varta, purtată recent (vezi de la minutul 2.50), istoricul spune că este absolut necesar să fie investigate crimele comise de regimul totalitar comunist şi asta pentru că „aceste crime sunt enorme şi incomensurabile”.
Ion Varta spune că din debutul investigaţiilor, odată ce a avut acces la fondurile secretizate, la arhive, a rămas „pur şi simplu cutremurat” de pe urma informaţiilor acumulate. “Şi asta numai în ultimele săptămâni de investigaţii!”, mărturiseşte istoricul Varta.
L-am întrebat ce exemple concrete are şi ce anume l-a marcat atât. „Nu s-a ştiut nimic până acum că în anii ’40 – ’41 şi ’44 – ’45, de exemplu, în Basarabia au fost executate, în serie, mai multe grupuri de cetăţeni de la noi. Citeşte mai departe
Dimineaţă am acordat un interviu pentru Radio Romania Cultural la emisiunea “Texte şi Pretexte”, moderată de Valentin Protopopescu şi Răzvan Dolea.
Am discutat în direct cu Valentin Protopopescu despre romanul meu – 100 DE ZILE, desprelansarea acestuia astăzi la Bucureşti, despre importanţa lui 7 aprilie, despre dorinţa de libertate a tinerilor basarabeni, dar şi despre comunismul din R. Moldova.
Audiţie plăcută şi vedeţi mai jos câteva concursuri la care puteţi prticipa şi câştiga cartea!
Mai mulţi colegi şi prieteni m-au întrebat zilele acestea de ce mi-am schimbat fotografia de pe siteul VIP magazin. Iată explicaţia.
Deşi am rezistat argumentelor organizatorilor proiectului “50 cele mai sexy femei ale R. Moldova”,realizat de VIP magazin, şiam ezitat o bună bucată de vreme să-mi schimb fotografia de pe site, într-un târziu am decis să fac o schimbare. Nu ştiu cât mai durează proiectul, dar cert este că aceaste ultime fotografii vor fi şi în revistă. Organizatorii mi-au cerut ceva care să corespundă cu profilul concursului şi stilul numărului special pe care îl pregăteşte VIP Magazin pentru luna martie.
Editura Tritonic vă invită ASTĂZI, 11 februarie 2010, ora 18.00 la Librăria Mihai Eminescu – Bd. Regina Elisabeta 16, la prezentarea volumului 100 DE ZILE de Stela Popa.Citeşte mai departe
Povestea ei este una dureroasă. Este o istorie cunoscută. Una prin care au trecut mii de familii din R. Moldova, şi nu numai. Este drama pierderii unui suflet drag şi nevinovat. Cea a fratelui ridicat de sovietici în floarea vârstei şi dus pe frontul morţii. Cel din Afganistan.
Aşa ar începe, probabil, un articol dintr-un ziar sau un reportaj de televiziune. Eu însă voi începe altfel…
Citesc zilele acestea „Despre Stalin şi stalinism” de Roy Medvedev. O carte în care este prezentată adevărata faţă a celui despre care se spune că a reuşit să învingă „fascismul mondial”. Stau însă şi mă gândesc: Oare care ar fi fost mersul istoriei, dacă acest învingător ar fi fost un perdant în faţa lui Hitler? Ce se mai alegea de „marea putere sovietică”? Dacă ruşii nu ar fi câştigat în al doilea război mondial, ce s-ar mai fi ales de URSS? Ar mai fi avut putere să încerce să învingă într-o altă oroare a secolului 20, numită războiul din Afganistan? Citeşte mai departe
Astăzi, Marius Lazurcă, ambasadorul României propus pentru Republica Moldova, a primit aviz favorabil din partea Comisiilor reunite de politică externă ale Parlamentului. Şi tot azi a mai acordat pentru AGERPRES un interviu în care vorbeşte despre priorităţile României în relaţia cu Republica Moldova şi despre provocările cărora va trebui să le facă faţă în această misiune. El s-a referit şi la dezideratul ministrului de Externe Teodor Baconschi de a face din Ambasada României la Chişinău un centru de atracţie pentru elitele locale, afirmând că va încerca să caute, pe ambele maluri ale Prutului, ‘ocazii şi persoane apte să actualizeze creativ enormul potenţial cultural al celor două state’.
‘Ambasada României la Chişinău este un spaţiu de trei ori privilegiat: pentru că e intens culturalizat; în al doilea rând, fiindcă mesajul nostru nu are de traversat o barieră lingvistică şi poate invoca, în al treilea rând, un patrimoniu istorico-spiritual comun’, Citeşte mai departe
“Republica Moldova trebuie să revină acasă” a spus săptămâna aceasta vice-preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României- Viorel Badea, senator pentru Românii din Europa şi Asia, care şi-a lansat la Chişinău un birou senatorial. Un lucru mare spun unii, iar alţii că e un act de curaj, deoarece implică multă muncă. Aşadar, pe marginea acestui subiect ascultaţi în această emisiune autorul ideii lansării acestui birou la Chişinău – Viorel Badea.
Alţi invitaţi de seamă, prezenţi la eveniment au fost:
Zilele acestea, la lansarea biroului parlamentar al senatorului Viorel Badea la Chişinău, am stat de vorbă cu Sergiu Mocanu. Am realizat şi un interviu pentru “Mai aproape de Europa” şi Radio România Internaţional. Sergiu Mocanu este un politician cu experienţă. După ce am vorbit despre importanţa deschiderii biroului senatorial despre care vorbesc mai sus, Sergiu Mocanu s-a referit şi la recenta vizită a preşedintelui Traian Băsescu în R. Moldova. Mocanu spune că îi pare rău că “după 20 de ani de la declararea independenţei, când preşedintele român ar fi trebuit să vină şi să viziteze la Chişinău două companii mari româneşti, de exemplu, care ar fi avut zeci, sute de locuri de muncă şi investiţii extraordinare, preşedintele României vizitează doar două cimitire. Citeşte mai departe
Astăzi am fost invitată la emisiunea ,,Oameni de bine’’ de la postul de radio ,,Vocea Basarabiei’’, moderatoarea căreia este Maria Bulat- Saharneanu. În cadru emisiunii am discutat despre romanul meu, 100 DE ZILE, prima carte despre revolta din 7 aprilie. Invitaţi prin telefon de la Bucureşti au fost Bogdan Hrib, directorul Editurii Tritonic şi George Scarlat, jurnalist.
Mai jos vă invit să ascultaţi conţinutul emisiunii ,,Oameni de bine’’ .
“Republica Moldova trebuie să se întoarcă acasă”, aceasta a fost una dintre ideile principale ale senatorului Viorel Badea de la Bucureşti, expuse astăzi la Chişinău, la lansarea biroului său senatorial din Republica Moldova. Senatorul pentru Românii din Europa şi Asia a ţinut să precizeze în cadrul conferinţei de presă că biroul deschis la Chişinău va putea fi “un mijloc prin care basarabenii, cetăţeni români sau nu, vor comunica cu instituţiile statului roman”. Întrebat pentru “Mai aproape de Europa” ce înseamnă “să revină acasă”, senatorul a declarat în exclusivitate: “În familia statelor europene, aşa cum a fost întotdeauna. Chiar dacă a ieşit din decor pentru căţiva ani, eu sper să revină acolo unde îi este locul” Citeşte mai departe
De când am anunţat apariţia romanului meu – 100 DE ZILE, prima carte despre revolta din 7 aprilie de la Chişinău, mai multă lume m-a întrebat cum şi unde poate fi găsită aceasta. Ba mai mult, unii chiar au căutat cartea prin librării. Aşadar, pentru toţi cei interesaţi, anunţ că de azi 100 DE ZILE poate fi comandat prin poştă, de pe site-ul Editurii Tritonic, din orice colţ al lumii. Şi, atenţie, la PREŢ REDUS! Detalii găsiţi AICI.
Cine sunt personajele şi despre ce este vorba în roman aflaţi mai jos: Citeşte mai departe
La finele săptămânii trecute am fost la TVR, la emisiunea “Europa ne priveşte”, moderată de către binecunoscutul jurnalist – Luca Niculescu. Citeşte mai departe
Aseară am semnat primul autograf pe cartea mea 100 DE ZILE. Emoţii? Fireşte! Iată câteva poze (în stânga alături de Bogdan Hrib, directorul Editurii Tritonic din Bucureşti) şi un interviu realizat despre cartea nou apărută cu Bogdan Hrib, directorul editurii Tritonic de la Bucureşti.
Aşadar, de luni cartea poate fi cumpărată, inclusiv de pe siteul www.tritonic.ro
La finalul discuţiei vă propun să ascultaţi şi un fragment din cea de-a doua parte a cărţii 100 DE ZILE – Coridorul Morţii - în lectura lui Bogdan Hrib. Mai jos vedeţi data lansării romanului la Bucureşti şi Chişinău. Inclusiv lista vorbitorilor. Citeşte mai departe
• A fost o saptamina importanta pentru relatia dintre Europa si Moldova.
• UE incepe sa fie interesata de Chisinau.
• Moldova trebuie sa arate determinare in “drumul” european.
Saptamana care se incheie a fost marcata de doua momente importante in relatia Europa-Romania-Moldova : constituirea unui Grup informal de prieteni ai Moldovei la Bruxelles si vizita lui Traian Basescu la Chisinau, insotit de aproape jumatate din guvernul Romaniei, un semnal puternic privind interesul romanesc fata de aceasta tara.
Primele rezultate concrete ale vizitei : decizia de infiintare a unei Autoritati Nationale pentru Cetatenie, care va accelera acordarea cetateniei romane celor care care au pierdut-o Citeşte mai departe
Recunosc, am fost surprinsă când, în una din zile, m-a sunat Marcel Toma de la VIP magazin şi mi-a cerut acordul pentru a participa în cadrul acestui proiect. La început am stat pe gânduri. “Hm… sexy… Sunt fete mult mai dornice de afirmare”, am spus eu pe nepregătite. “Mai bine vă propun să fiţi partenerii cărţii mele 100 DE ZILE, pe care o voi lansa la Chişinău pe 3 martie”, am continuat eu. Au acceptat propunerea mea şi… am acceptat-o şi eu pe a lor. Uite aşa am ajuns să fim parteneri! Citeşte mai departe
Este ora 20.00 şi în aceste clipe sunt în studioul Radio Romania Internaţional de la Bucureşti, alături de binecunoscutul jurnalist George Prodescu. Citeşte mai departe
Mâine, în a doua zi a viziteisale oficiale la Chişinău, Preşedintele României – Traian Băsescu, însoţit de către Preşedintele interimar al Republicii Moldova – Mihai Ghimpu, va participa la ceremonia depunerii coroanelor de flori la „Parcela de Onoare Românească” de la cimitirul din satul Cania, raionul Cantemir şi la „Cimitirul de Onoare Românesc” din localitatea Ţiganca, raionul Cantemir. Ulterior, cei doi preşedinţi se vor deplasa şi la Cahul, la Universitateade Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu”.
Doamnelor si domnilor, buna seara si bine v-am regasit! De la Bucuresti, va vorbeste Stela Popa. Iata cine vorbeste in emisiunea de astazi: analistul politic si editorialistul emisiunii George Scarlat, din fonoteca de aur audiati un interviu cu mult regretatul poet basarabean – Grigore Vieru, publicistul si profesorul universitar basarabean Vasile Şoimaru, scriitorul, eseistului şi ziaristului basarabean – Vlad Pohilă şi, la rubrica interviul saptamanii, pe aceasi tema, va propun sa-l ascultati si pe Ion Iovcev, directorul liceului “Lucian Blaga” de la Tiraspol si Dan Nicu, vice-presedintele Ligii Studentilor din Romania. Iata desfasuratorul emisiunii: Citeşte mai departe
Vizita premierului Vlad Filat la Washington înscrie Republica Moldova pe orbita occidentală. Guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană recuperează astfel, în câteva luni, şansele Moldovei irosite timp de opt ani de comunişti.
În vara anului trecut Moldova era izolată, fiind privită cu neîncredere de comunitatea euro-atlantică din cauza regimului Voronin. Reprezentanţii FMI părăsiseră Moldova iar şansa Chişinăului de a semna un acord cu Fondul Monetar Internaţional fusese compromisă. Experţii FMI au refuzat să dea bani Chişinăului din cauza lipsei de reforme şi a corupţiei. Citeşte mai departe
Dezbaterea despre demontarea tancurilor care servesc drept monumente de glorificare a armatei sovietice, prin intermediul căreia s-a realizat ocuparea Basarabiei de către URSS în 1944, a încins spiritele pe facebook. După numai 9 zile de la crearea sa, grupul “Anti-tanc” a reusit să mobilizeze peste 1000 de membri pe această reţea de socializare.
Pe lângă demontarea acestor tancuri reprezentante ale „marii glorii” a armatei sovietice, semnatarii vor ca în Republica Moldova să se creeze, după exemplul altor state din zonă, Citeşte mai departe
Revista presei româneşti din această săptămână, cu referire la Republica Moldova, începe cu articolul “Moldova spre UE: admirată de Occident, privită cu gelozie de Moscova”, semnat de jurnalistul Vitalie Călugăreanu de la Chişinău pentru Jurnalul Naţional. Ziaristul scrie că „Republica Moldova păşeşte tot mai hotărât spre Uniunea Europeană, atrăgându-şi simpatia Occidentului, dar şi gelozia Moscovei”. Din articol aflam că premierul Vlad Filat şi ministrul de Externe Iurie Leancă negociază, la Washington, un important credit nerambursabil. Iar Moscova l-a trimis la Chişinău pe Grigorii Karasin, un emisar care, s-a întâlnit cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu. Citeşte mai departe
De azi România are un ambasador la Chişinău. Candidatura lui Marius Lazurcă este intens discutată în special pe reţelele de socializare. Diplomatul propus este actualul ambasador al României la Sfântul Scaun. Potrivit RGN press, “asa cum se poate vedea si din CV-ul sau publicat mai jos, Marius Lazurca nu are nici-un fel de experienta pe Basarabia. Este de sperat ca buna sa credinta si onestitatea care il caracterizeaza sa il ajute sa compenseze aceasta lipsa de experienta. Cert este ca mediul in care se va misca este complet diferit de cel de la Vatican, iar solutia pe care o adoptase fostul ambasador al Romaniei la Chisinau de a se izola in ambasada, nu este una de care relatiile dintre cele doua state romanesti are nevoie. Citeşte mai departe
Încetul cu încetul adevărul începe să iasă la iveală. Cazul surorilor Radu, maltratate în comisariatele de poliţie de la Chişinău, după mini-revoluţia din primăvara anului trecut, arată încă o dată că Dumnezeu nu este surd.
Aşadar, spovedania şi-a făcut efectul. Iar eu cred că şi-l va mai face şi în alte cazuri de acum în colo. Să ne amintim: la spovedania preotului Borsevici (singurul dintre preoţi care a avut curajul să vorbească) au fost nu numai surorile Radu, ci mult mai multe victime. Citeşte mai departe
Săptămâna aceasta Institutul Fraţii Golescu din România a organizat la Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român de la Bucureşti vernisajul expoziţiei de fotografii a binecunoscutului publicist basarabean – profesorul universitar Vasile Şoimaru. Tema: TRANSNISTRIA.
Expoziţia a fost una remarcabilă. Alături de autorul acesteia au mai luat cuvântul nume cunoscute de o parte şi de alta a Prutului: Vlad Pohilă (scriitor), Mihai Nicolae (directorul Institutului Fraţii Golescu), Eugen Popescu (RGN press), dar şi Ion Iovcev, directorul liceului “Lucian Blaga” de la Tiraspol. Citeşte mai departe
Mâine romanul meu – 100 DE ZILE (Editura Tritonic, Bucureşti) – intră în tipar. În foarte scurt timp voi putea admira cartea în toată greutatea ei. Greutate la figurat (sper), dar şi la propriu – are 464 de pagini!
Nu deschid prea mult parantezele, ci spun doar că, în următoarele săptămâni, veţi putea găsi cartea în librăriile din România şi R. Moldova. Nici lansarea de la Bucureşti a cărţii 100 DE ZILE nu va întârzia. Pe 11 februarie vă invit la lansarea care va avea loc la librăria Eminescu. Urmează mai apoi un turneu de promovare în ţară, iar la Chişinău lansarea romanului 100 DE ZILE va avea loc în luna martie. Vă ţin la curent! Citeşte mai departe
Am primit zilele acestea de la o cititoare fidelă a blogului meu, Nina Gonţa Coleaghin, basarabeancă stabilită în Iaşi, un text despre Grigore Vieru. Sunt momente memorabile de la o întâlnire din anul 1985 cu marele poet.
Mai intai am scris o ruga pentru el, pentru insanatosirea lui grabnica, dar cand s-o trimit , nu mai era valabila , caci… poetul drag a plecat in acea noapte nefasta in lumea celor drepti. Din multiplele interviuri pe care le-a dat in decursul vietii, am citit ca la 50 ani, cand de la cel mai ”inalt rang” i s-a interzis acel spectacol literear – muzical, pe care il pregatise pentru Palatul National /atunci Palatul Octombrie/… s-a rugat ca Domnul sa-I mai dea 10 ani, la 60, Citeşte mai departe
Aşa mi-a spus marele poet într-un interviu pe care mi l-a acordat în primăvara lui 2008. Am realizat filmările pentru emisiunea „Atunci şi Acum” (TVR 1) şi „Românii de lângă noi” (Radio România Internaţional) . Interviul era despre Podul de Flori (6 mai). După ce am stat de vorbă cu mai multe personalități autohtone am scris și un text –Cine își mai amintește de Podul de Flori?(veziaici). Primul intervievat a fost mult regretatul poet Grigore Vieru.
Maestrul ne-a invitat la el acasă și, deși era slăbit, ne-a primit cu multă dragoste și respect. Am fost fericită să îl cunosc personal și să stau de vorbă cu cel mai mare poet al Basarabiei. Peste un an pleca pe ultimul său drum … Citeşte mai departe
În emisiunea “Mai aproape de Europa” din această săptămână am avut invitaţi speciali: Mircea Druc, fost prim-ministru al RSSM, Adrian Năstase, fost premier şi ministru de externe al României, Ion Iliescu fost preşedinte al României, Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului şi Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Earning.
1. Pentru început ascultaţi o revistă a presei româneşti despre Republica Moldova. (01.56 min - 07.15 min)
2. Interviu cu Mircea Druc. Relaţiile dintre România şi R. Moldova intră pe un făgaş nou. Pe această temă am purtat un dialog cu fostul premier al RSSM, Mircea Druc, alături de care am abordat o paletă diversă de subiecte: Citeşte mai departe
Hotnews.ro anunţa zilele acestea, cu trimitere la UNIMEDIA, că Mihai Ghimpu, preşedintele Republicii Moldova este dispus să amâne întâlnirea cu Traian Băsescu până la desemnarea ambasadorilor celor două ţări. Presa scria că întâlnirea dintre cei doi preşedinţi a fost, totuşi, stabilită la sfârşitul lunii ianuarie.
“A rosti numele Basarabia e una cu a domina contra dominației rusești. Numele Basarab și Basarabeni exista cu mult înaintea vremii în care acest pămînt devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă”. (Mihai Eminescu, Opere, Volumul X) Citeşte mai departe
Schimbarea de la Chişinău pare să se producă nu doar la nivel politic, ci şi la cel mental. În sfârşit! Unii îşi schimbă perspectiva după 2009 pentru că abia acum li se deschid ochii, alţii pentru că simt că aşa e bine, iar cea de-a treia categorie – pentru că începe să revină la modă patriotismul de altă dată şi nu vor să piardă trenul. E şi multă sinceritate, dar şi multă făţărnicie. În fine, să sperăm că efectele vor fi cele bune.
Încă opt ani de comunism lingvistic
Nu voi analiza tipurile enumerate mai sus, ci voi spune doar că întreaga perioadă patronată de tovarăşul Voronin Citeşte mai departe
Am primit astăzi un mesaj în care eram rugată să mă solidarizez şi să semnez o petiţie iniţiată de binecunoscutul politolog român Vladimir Tismăneanu şi filosoful Mihail Neamţu cu privire la cazul intelectualului critic Liu Xiaobo, condamnat de Crăciun (25 decembrie 2009), de către autorităţile chineze, la 11 ani închisoare. Motivul: puterea de a-şi fi exercitat dreptul la liberă expresie. Gest catalogat drept “subversiune”, scrie V. Tismăneanu pe blogul său. Şi continuă: “Noi însă ştim că dacă oameni ca Liu Xiaobo ar tăcea în vastul imperiu roşu al Chinei, atunci pietrele ar vorbi!”Citeşte mai departe
2009 a fost pentru R. Moldova un an cu un impact semnificativ atât la nivel politic, cât şi social. Şi când spun asta mă refer în primul rând la protestele din 7 aprilie de la Chişinău. Ce oportunităţi, dar şi surprize va oferi însă noul an – 2010 pentru R. Moldova ?
I. Astăzi, pentru prima dată în calitatea sa de ministru de externe al României, Teodor Baconschi a acordat un interviu la TVR, într-o emisiune moderată de Luca Niculescu. Noul ministru a răspuns şi la întrebările jurnalistului legate de RM. Care au fost problemele abordate pe marginea acestui subiect aflaţi în cele ce urmează. Citeşte mai departe
Cât timp blogul meu a avut probleme tehnice în aceste zile(mulţumesc colegilor de la UNIMEDIA pentru ajutor), am citit un articol interesant în Dilema Veche semnat de binecunoscutul filosof Andrei Pleşu (fost ministru de externe, fost ministru al culturii etc. etc.). Se întreba domnia sa: ”Cum ne trecem şi ne petrecem viaţa?” O bună întrebare pentru mahmureala obştească de după sărbători. Şi iată ce scrie. Citiţi atent, poate vă regăsiţi în această tipologie.
Citeam azi Evenimentul Zilei şi am găsit acest titlu interesant. Era vorba de România, dar îmi suna atât de cunoscut şi… nu foarte departe de “regimul comunist” pe care tocmai se pare că l-am depăşit şi noi, cei din R. Moldova. Potrivit ziarului, printre cele mai populare bancuri româneşti rămân cele din perioada comunistă, cu tovarăşu şi tovarăşa, cu miliţieni, Secu şi în care erau ridiculizate aspectele absurde şi aberaţiile epocii. Să spui anumite bancuri, în anumite cercuri putea însemna o condamnare sigură în vremurile comunismului apus de peste Prut, scrie Evenimentul Zilei. La noi regimul lui batea (trad. rusă – tătuca) nu a ajuns până acolo, dar persecuţiile nu au lipsit . Citeşte mai departe
Fostul ministru de externe al României, Adrian Cioroianu, mi-a acordat astăzi un interviu, în exclusivitate, pentru “Mai aproape de Europa”. Aflaţi cum vede domnia sa situaţia Republicii Moldova în 2010, drumul european şi relaţia acesteia cu Bruxelless-ul, dar şi cu Bucureştiul.
Adrian Cioroianu spune la acest început de an că 2009 nu a fost un an bun nici pentru relaţiile R. Moldova cu UE, nici pentru relaţiile cu România, dar nici pe plan politic. Iată de ce, domnia sa crede că „din toate aceste puncte de vedere 2010 are cel puţin germenii unei speranţe”. Chiar dacă relaţiile cu România s-au normalizat, istoricul atrage atenţia că mai rămâne această “piedică de politică internă”. Adrian Cioroianu spune că este foarte important ca în următoarele luni ale anului 2010 să se ajungă la o clarificare politică. Citeşte mai departe
Dragi prieteni, emisiunea “Mai aproape de Europa” împlineşte astăzi jumătate de an de la apariţia pe frecvenţele postului de Radio Vocea Basarabiei. Cu această ocazie, dacă sunteţi aproape de radio, vă invit să ascultaţi o retrospectivă a anului 2009, cu începere de la ora 18.00, în reluare de la 23.00 (sâmbăta) şi 11.00 (duminica). Sau puteţi accesa emisiunea mai jos.
În această ediţie ascultaţi intervenţiile unor personalităţi din România şi R. Moldova invitate la “Mai aproape de Europa” in primele sase luni de emisiune.Citeşte mai departe
O vorbă veche spune: să nu-l superi pe Dumnezeu pentru ceea ce îţi oferă. Aşa fac şi eu. Ar fi un păcat să nu fiu mulţumită pentru ceea ce mi-a adus anul 2009. Dimpotrivă! Pentru mine a fost un an bogat pe toate planurile. Realizez emisiunea „Mai aproape de Europa” a studioului teritorial Vocea Basarabiei Bucureşti, filială a unuia dintre cele mai importante posturi de radio din R. Moldova. Este un prilej extraordinar să întâlnesc şi să stau de vorbă cu oameni de la care am multe de învăţat. Fiind şi şefa biroului Vocea Basarabiei de la Bucureşti, sunt extrem de ocupată, dar, în acelaşi timp, împlinită, mai ales că avem gânduri mari la Bucureşti. Mă bucur pentru succesul emisiunii mele şi le mulţumesc pe această cale tuturor invitaţilor mei, personalităţi marcante din România, care nu uită de românii din R. Moldova. Citeşte mai departe
Citeam zilele acestea părerile mai multor analişti, de o parte şi de alta a Prutului care, făcând bilanţul lui 2009, găseau evenimentul 7 aprilie, indubitabil, drept cel mai important punct de răscruce al anului care ne părăseşte. Un an pe drept cuvânt istoric şi de o importanţă crucială pentru viitorul R. Moldova. Un an în care generaţia lui 7 aprilie, aşa cum îmi place să i se spună, şi-a arătat forţa, la propriu şi la figurat. Citeşte mai departe
Desfasurator emisiunea “Mai aproape de Europa” – 26.12.2009:
1. Despre declaratia lui V. Tibuleac la cel de-al 3-lea Congres al PLDM discutam cu Eugen Popescu, director RGN press, George Scarlat, analist politic, Viorel Patrichi, senior editor la Gardianul si George Damian, director la departamentul Politica Externa al ziarului Ziua.
2. Cu ocazia Craciunului vă propun să ascultaţi un interviu realizat zilele acestea cu ziaristul şi teologul George Rădulescu. Aflaţi de unde vine diferenţa între stilul vechi şi stilul nou Citeşte mai departe
Cu ocazia Craciunului vă propun să ascultaţi un interviu realizat zilele acestea cu ziaristul şi teologul George Rădulescu. Aflaţi de unde vine diferenţa între stilul vechi şi stilul nou al Crăciunului şi de ce calendarul a trebuit să fie modificat, la un moment dat, de către bisericile ortodoxe. Din discuţie mai aflaţi de ce nu are nicio logică cearta şi disputa pe marginea acestui subiect.
Ascultaţi în interviul de mai jos şi cum explică teologul faptul că Biserica Ortodoxă Română acceptă sărbătorirea Crăciunului şi pe stilul vechi. George Rădulescu spune: “Sunt bineveniţi şi acceptaţi în sânul Bisericii Ortodoxe atât cei care sărbătoresc Crăciunul pe stil nou, cât şi cei care ţin pe stil vechi”.
Despre reacţia Mitropoliei Moldovei la acordarea zilei de 25 decembrie zi liberă în R. Moldova de către noua putere de la Chişinău, teologul spune: “Ar trebui să lăsăm la o parte atitudinile acestea revanşarde, de tip sovietic, Citeşte mai departe
Crăciun Fericit cu ocazia nașterii Domnului Iisus Hristos!
La această sfântă sărbătoare m-am gândit să încercăm să înțelegem și de unde vine diferența între stilul nou și stilul vechi. Mai ales pentru că în R. Moldova, în mod special, creștinii serbează Crăciunul în două zile diferite (unii pe 25 decembrie – pe stilul nou și alții pe 7 ianuarie – stilul vechi). Precizez că ambele stiluri sunt recunoscute de Biserica Ortodoxă Română (în cadrul căreia funcționează Mitropolia Basarabiei).
Și pentru că zilele acestea m-am uitat peste cartea Ne vorbește părintele Cleopa (Volumul al III-lea, Editura Episcopiei Romanului, 1996), cred că ar fi bine să ascultăm sfaturile acestui mare duhovnic român, așa cum apar ele în lucrarea citată.Citeşte mai departe
Vă propun spre lectură un articol semnat de reputatul jurnalist Petru Bogatu, care ar merita o dezbatere publică mai largă şi ar trebui să pună pe gânduri breasla jurnaliştilor de la noi.
Zece jurnalişti ai anului 2009 şi-au primit, marţi, premiile. M-am bucurat pentru colegii de breaslă care au fost remarcaţi. Ziariştii de la „Jurnal Trust Media”, TIMPUL, „Ziarul de Gardă”, PRO TV, „Unimedia”, „Imedia”, „SP” şi alţii s-au impus într-un an crucial pentru destinele mass-media şi ale democraţiei moldoveneşti. Nu întâmplător, evenimentele din 7 aprilie, bunăoară, au fost evocate de-a lungul tradiţionalei gale de decernare a premiilor, organizate pentru a 15-a oară de Centrul de Jurnalism Independent şi Comitetul pentru Libertatea Presei. Citeşte mai departe
„În Moldova există o singură libertate – libertatea presei ruseşti. Acestea educă publicul într-un spirit antieuropean şi doar în beneficiul Partidului Comuniştilor” (Veaceslav Ţîbuleac, discurs cu ocazia Congresului al III-lea al PLDM.
În vremurile frumoase de demult, la începutul anilor 90, şi, din păcate, apuse, când ruşii de la Chişinău învăţau pe un cap limba română, părea că la Chişinău xenofobia nu mai avea ce căuta. Dar… nu a fost să fie aşa
Mai târziu, cum s-au slobozit un pic frâiele, interesul etnicilor ruşi pentru limba rusă a scăzut vizibil. Citeşte mai departe
Odata cu izgonirea de la putere a comunistilor lui Voronin, Moscova a intrat in panica vazand ca imperialismul rusesc pierde teren intre Prut si Nistru.
Principala forta de ocupatie ruseasca in Basarabia o constituie “armata audiovizuala”, care a cucerit spatiul informational moldovenesc.In apararea colonialismului cultural rusesc a sarit insusi presedintele rus Dmitri Medvedev, iar un post de radio rusesc ameninta cu razboiul. Cu ocazia zilei nationale a Romaniei, presedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat ca ar trebui modificata constitutia pentru a se declara limba romana ca limba de stat. Citeşte mai departe
Desfăşurător “Mai aproape de Europa” – 19 decembrie 2009:
Iată ce puteţi asculta în emisiunea de astăzi.
1.Despre scandalul Menorei de la Chişinău şi dedesubturile protestului discutăm cu editorialistul emisiunii – jurnalistul George Scarlat. Analistul politic ne explică aşa cum a fost văzut evenimentul de la Bucureşti şi ne împărtăşeşte din impresii.
2. Discutăm apoi cu senatorul român Mihaela Popa despre necesitatea restructurării Departamentului Pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni şi importanţa acestuia pentru basarabeni. Citeşte mai departe
Începem revista presei cu ziarul Cotidianul care titrează: “Chişinăul taie sârma ghimpată de pe Prut”. Din ziar aflăm că guvernul condus de Vlad Filat a hotărât înlăturarea gardului de sârmă ghimpată de la frontiera cu România, din zona Ungheni.
Şi Jurnalul Naţional scrie în articolul “Gardul de sârmă ghimpată de la Prut va fi demolat” că premierul moldovean a cerut ca până astăzi să fie pregătit pachetul de documente necesar pentru demolarea gardului de la graniţa de pe malul Prutului. Fostul comandant al trupelor de grăniceri, Citeşte mai departe
Zilele acestea am stat de vorbă cu Iuliana Gorea Costin, primul ambasador al R. Moldova la Consiliul Europei, Presedintele Asociaţiei Europene de Strategii Politice, dar şi fosta directoare a liceului “Mircea Eliade” din Chişinău. Amintesc că Iuliana Gorea Costin este prima femeie care a participat la alegerile prezidenţiale din 1996, dar si la cele locale din 2007. Este soţia primului primar de Chişinău, de după 1990, regretatul Nicolae Costin.
În interviul realizat pentru emisiunea “Mai aproape de Europa” am vorbit despre Chişinău, R. Moldova, recentele fisuri produse în interiorul PCRM, alegerile prezidenţiale din România, votul cetăţenilor români din RM, dar şi despre multe alte lucruri interesante. Găsiţi, mai jos, câteva idei importante desprinse din interviu şi ascultaţi discuţia, integral, în coloana sonoră. Citeşte mai departe
Am fost anul trecut în Portugalia şi am scris impresiile despre moldovenii plecaţi la muncă peste hotare. În articolul “Emigranţii moldoveni – între statistici şi realitate“ am relatat toată durerea pe care am văzut-o în comunitatea conaţionalilor noştri de acolo… Mai nou, la aceeaşi temă, am postat pe blog şi articolul “Amintiri despre RM sau cum îşi iau tinerii moldoveni lumea în cap” în care relatam despre soarta fostei mele colege – jurnalista Liliana Arnăutu, de curând emigrată în Canada. Postarea a trezit discuţii pe forum şi a avut un număr impresionant de accesări. Astăzi vă propun să citiţi o altă serie de impresii ale fostei mele colege şi să dezbatem împreună. Dincolo de acestea, deduc, cu durere în suflet, un lucru: valul impresionant al emigrării moldovenilor continuă şi pe mai departe. “Oare cât va mai dura?” Nu cred că are cineva răspunsul… Şi nici Liliana nu îl are în cele ce scrie mai jos. Citeşte mai departe
Buturuga mică răstoarnă carul mare - aşa ar putea fi caracterizată schimbarea de situaţie de la alegerile prezidenţiale din România. Când spun „buturuga mică” mă refer la diaspora română de peste hotare, cea care a decis, practic, soarta României şi candidatul care o va conduce de acum încolo. Diaspora, care a votat în proporţie de 78,88% pentru Traian Băsescu şi 21,14% pentru Mircea Geoană, a dat acum o lecţie civică şi şi-a arătat forţa electorală. De aici încolo, este evident că va deveni o miză politică şi nu va mai putea fi neglijată pe viitor.
Problema limbii revine în discuţia opiniei publice din R. Moldova. Şi nu oarecum. Cei care o repun pe tapet nu sunt jurnaliştii, analiştii sau mai ştiu eu cine, ci nume politice grele: Ghimpu şi Medvedev, ambii preşedinţi de state.
la 6 decembrie, aţi intrat profund si definitiv în viaţa politică din România! Ati inteles, mai bine decat oricine, ca indiferenta poate dezmembra o natiune. De acum înainte nu mai puteţi fi ignoraţi, pentru că voi sunteţi cei care aţi decis viitorul Tării noastre! Nimeni nu va mai putea face abstracţie de voi, pentru că obligaţiile politicienilor de la Bucureşti faţă de voi nu mai pot fi neglijate. Citeşte mai departe
Buturuga mică răstoarnă carul mare - aşa ar putea fi caracterizată schimbarea de situaţie de la alegerile prezidenţiale din România. Când spun „buturuga” mă refer, în această situaţie, la diaspora română de peste hotare, cea care a decis, practic, soarta României şi candidatul care o va conduce de acum încolo. Iată de ce am spus tot timpul până la aceste alegeri, mai ales în emisiunea „Mai aproape de Europa” de la Vocea Basarabiei (pe care o realizez de la Bucureşti, pentru ascultătorii din R. Moldova), că românii din afara Ţării nu sunt deloc de neglijat Citeşte mai departe
1. Emisiunea de astăzi începe cu mesaje de felicitare aduse tuturor românilor cu ocazia Zilei Naţionale a României, 1 decembrie. Mai cu seamă că, în sfârşit, pentru prima dată în ultimul deceniu, la Chişinău unii lideri moldoveni au sărbătorit şi ei Ziua Naţională a României pledând pentru consolidarea relaţiilor dintre cele două ţări.
1a. Primii care vin cu urările de bine sunt politicienii. Este vorba de Mihaela Popa, eurodeputat român şi Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă al Senatului României.
1b. Un mesaj de felicitare de Ziua României au a adresa şi sociologul Dan Dungaciu, alături de jurnalistul George Rădulescu de la ziarul Adevărul şi moderatorul proiectului de succes „La masa Adevarului”. Citeşte mai departe
Prezent la o conferinţă la Bucureşti, istoricul Ion Varta, a declarat, de curând, că cei tineri sunt cei care vor fi promotorii de mai departe ai Republicii Moldova. “Actuala guvernare, într-un fel, trebuie să-şi asume şi nişte responsabilităţi în faţa acestor tineri, deoarece este, într-un fel, şi exponentul intereselor lor. Iar tinerii au produs schimbarea, trebuie să recunoaştem acest lucru”, explică Ion Varta într-un interviu acordat în exclusivitate pentru “Mai aproape de Europa”. Domnia sa spune că a fost martor ocular al evenimentelor din 6 şi 7 aprilie, când la Chişinău au avut loc “acele evenimente triste”. Iată un istoric într-un moment istoric, am spus eu. Ion Varta mi-a povestit cum a fost “în inima acelor evenimente” şi explică de ce crede că “autorii scenariului odios pus în implimentare” era unul al guvernării comuniste de atunci. Citeşte mai departe
Am solicitat pentru “Mai aproape de Europa”, părerile Mihaelei Popa, eurodeputat din partea PDL şi a lui Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senatul României, senator al Partidului Social Democrat, în legătură cu alegerile de duminică din România – 6 decembrie, dată la care peste Prut va avea loc cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Am solicitat invitaţilor şi un mesaj de felicitare pentru cei din R. Moldova de Ziua Naţională a României. Citeşte mai departe
“Eu sunt ca plugarul care se scoală dimineaţa. Şi când mă uit dimineaţa spre Răsărit, văd Basarabia” Petre Carp
Această frază memorabilă am auzit-o de curând de la directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Romane, Ion Bulei, într-un interviu pe care l-am realizat cu domnia sa după conferinţa „Republica Moldova între vecinătatea eternă şi integrarea europeană”.
Fosta mea colegă, Liliana Arnăutu, plecată de curând din R. Moldova, mai mult de nevoie decât de voie, scrie pe blogul personal experienţa pe care a trăit-o în R. Moldova şi de ce a fost nevoită să emigreze. Nu am decât a spune: “Încă o familie de tineri şi-a luat lumea în cap”. Citiţi atent textul scris de jurnalistă.
Vineri, 16 octombrie am părăsit Republica Moldova. Nu ştiu pentru cât timp, când mă voi întoarce, de ce voi reveni, pentru ce etc.. Am părăsit republica din motive lesne de înţeles.Am ales Canada. Această ţară, care se află la mii de kilometri de Chişinău, îmi oferă stabilitate, siguranţă şi încredere în ziua de mâine. Este o ţară unde statul are grijă de popor şi nu invers. Citeşte mai departe
Doamnelor si domnilor, bună seara şi bine v-am regăsit. La microfon, de la Bucureşti, vă vorbeşte Stela Popa. După primul tur al alegerile prezidenţiale din România, spiritele nu s-au liniştit, ci, dimpotriva! Candidaturile celor doi pretendenţi la fotoliul de preşedinte al României au împărţit România în două. Ba mai mult, Crin Antonescu, cel care a ieşit pe locul trei în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, a declarat că îl susţine pe candidatul PSD-ului, Mircea Geoană, clasat pe locul al doilea, după Traian Băsescu, la mai puţin de două procente.
Prezenţa basarabenilor cu cetăţenie română la votul pentru alegerile prezidenţiale din România este foarte importantă deşi, aparent, cele 9000 de voturi exprimate în RM nu înseamnă mare lucru faţă de votul a milioane de români. Până acum basarabenii şi RM nu prezentau importanţă pentru politicienii din România. Românii uitaseră de RM, din cauza fenomenului „voroninizării” Moldovei, adică, a confuziei dintre regimul Voronin şi marea masă a basarabenilor.
Totodată, între 2001-2007, România a fost ocupată cu negocierea aderării la Uniunea Europeană. Guvernanţii de la Bucureşti au fost preocupaţi de problema imigraţiei ilegale româneşti în UE şi atunci au limitat şi acordarea cetăţeniei pentru basarabeni. Iar voturile basarabenilor nici nu prea contau, din moment ce la alegerile din 2004 au votat cu puţin peste 1000 de cetăţeni la Chişinău. Citeşte mai departe
Începem revista presei din această săptămână cu ziarul Adevărul unde găsim o discutie realizata de către jurnalistul George Rădulescu cu Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului. „Anexarea Basarabiei va fi reparată în UE”, este titlul articolului. Primarul Dorin Chirtoacă, spune că anularea efectelor Pactului Ribbentrop-Molotov este posibilă doar prin rezolvarea problemelor economice şi de funcţionare a statului, după model european. Şi Ziua îl citează într-un articol pe primarul Dorin Chirtoacă, Citeşte mai departe
Aceasta este părerea lui Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, de la Bucureşti, intervievat zilele acestea alături de Marian Voicu, jurnalist TVR, despre impresiile în urma primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din România. Şi Marian Voicu spune că subiectul R. Moldova “nu a fost reflectat deloc” în actuala campanie prezidenţială din România ţi nu a fost o miză. Despre şansele celor doi candidaţi, care se vor confrunta în al doilea tur de scrutin, Traian Băsescu şi Mircea Geoană, despre ce înseamnă prezenţa la vot a celor aproape 9 mii de cetăţeni români în R. Moldova, dar şi despre cum va fi relaţia Bucureşti-Chişinău după 6 decembrie, indiferent cine va fi ales preşedinte al României, aflaţi din audio de mai jos. Citeşte mai departe
Aflat în vizită la Bucureşti, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a acordat un interviu interesant jurnalistului George Rădulescu, realizator al proiectului “La masa Adevărului”, de la ziarul bucureştian Adevărul.
Dorin Chirtoacă spune că anularea efectelor Pactului Ribbentrop-Molotov este posibilă doar prin rezolvarea problemelor economice şi de funcţionare a statului, după model european. Citeşte mai departe
Am fost astăzi la lansarea cărţii Andreei Marin Bănică. Precizez: în calitate de autor al romanului “100 de zile” care va apărea la aceeaşi editură ca şi cartea Andreei – Tritonic Grup Editorial (de altfel şi partenerul de onoare al acestui blog). A fost un eveniment destinat vedetelor din România. “Preţuieşte viaţa”, după cum scriam anterior pe blog, va fi lansată, oficial, sâmbătă, la Târgul de Carte Gaudeamus.
Printre multitudinea de feţe cunoscute ale showbizului românesc, l-am zărit şi pe primarul Chişinăului – Dorin Chirtoacă. Am schimbat câteva vorbe, iar poza alăturată cred că exprimă, mai mult decât orice alte cuvinte, bucuria Andreei la revederea tânărului edil şi a fostului coleg de la TVR1. Citeşte mai departe
Aflat în vizită la Bucureşti, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, primarul Chişinăului - Dorin Chirtoacă – nu a ezitat să-mi acorde un interviu, în exclusivitate, pentru emisiunea “Mai aproape de Europa” de la Vocea Basarabiei şi pentru www.stelapopa.unimedia.md , despre alegerile prezidenţiale din România.
Întrebat cum au decurs alegerile pentru prezidenţialele din România la Chişinău şi cum au fost văzute acestea din capitala R. Moldova, Dorin Chirtoacă a răspuns: “într-o atmosferă de libertate”, ceea ce, trebuie să amintim, nu era în anii precedenţi.
Primarul Chişinăului a mai declarat pentru “Mai aproape de Europa” că “atunci când privim şansele Băsescu – Geoană Citeşte mai departe
Teatrul Odeon de la Bucureşti a prezentat în acest weekend premiera spectacolului “În container”, montat de Cristian Ban, după piesa dramaturgului şi jurnalistului basarabean Constantin Cheianu.
La început mi-a părut totul minunat. Piesa era hazlie, iar în sală lumea se amuza copios pe seama replicilor specifice moldovenilor şi a accentului lor inconfundabil. Reveria a ţinut însă până la primul episod, care m-a zguduit prin intensitatea lui. Personajul principal, Igor, un tânăr din R. Moldova, plecat la muncă peste hotare, Citeşte mai departe
Pe 22 noiembrie, cetăţenii români din toate colţurile lumii vor merge să voteze pentru preşedintele României şi să aleagă pe cine vor să aibă pentru următorii patru ani la Cotroceni. Românii, oriunde ar fi ei, în Spania, Italia, Portugalia, SUA sau Republica Moldova, vor vota fiecare după propriile criterii.
Întrebarea este însă următoarea: „Cunosc ei, oare, suficient de mult ce îşi propun candidaţii la fotoliul prezidenţial din România?”. Au răsfoit ei măcar odată programul politic al candidaţilor sau au auzit de acesta? Asta în cazul în care l-au găsit, desigur. Citeşte mai departe
În perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2009 la “Mai aproape de Europa” vă propun două interviuri. Cu Mircea Geoană, candidat la preşedinţia României din partea Partidului Social Democrat şi cu Marian Jean Marinescu, europarlamentar român, susţinător al preşedintelui Traian Băsescu pentru al doilea mandat. Aflaţi cum va susţine Mircea Geoană R. Moldova dacă va fi ales preşedinte al României şi de ce consideră Marian Jean Marinescu că “preşedintele Traian Băsescu este văzut la Bruxelles ca un avocat foarte bun al R. Moldova”. Citeşte mai departe
Marţi, 17 Noiembrie, ora 18.00 Librăria din Centru (apasă pe imagine şi măreşte)
(Bdul. Ştefan cel Mare nr. 126)
Ultimii eretici ai Imperiului spune – cu ironie, cinism si mult umor – povestea a doi eroi din doua lumi diferite: un batrin terorist care a incercat sa-l asasineze pe Stalin, devenit disident, ce a scandalizat mai multe regimuri politice, si un tinar scriitor specialist in tehnici de fraudare a bancilor. Doi eroi din doua generatii diferite, care isi impartasesc idei, tehnici de lupta si subzistenta, secrete de decodare a diverselor limbaje, precum si forme de rezistenta si virusare a unor mecanisme de control si represiune. Doi eroi noncomformisti recomanda cititorilor cele mai ingenioase forme de „aparare civila”, indiferent daca acestia se afla in Gulag sau pe Wall Street. Citeşte mai departe
Acesta este titlul unui interviu acordat de către premierul R. Moldova – Vlad Filat – jurnalistului George Rădulescu, de la cotidianul Adevărul din Bucureşti. Vă invit să-l citiţi în continuare.
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat, în exclusivitate pentru „Adevărul”, că încă plătim cu toţii preţul înţelegerii dintre Hitler şi Stalin prin care sovieticii au ocupat Basarabia.
La sfârşitul săptămânii trecute a fost la Bucureşti şi a acceptat să vorbească, în exclusivitate Citeşte mai departe
Nicolae Iorga: “România este o ţară înconjurată de români“.
Am stat de vorbă la finele săptămânii trecute cu doi dintre cei mai mari purtători ai stindardului românesc în Serbia – părintele Boian Alexandrovici şi Duşan Pârvulovici, redactor şef al agenţiei Timoc Press.
Preotul Boian Alexandrovici este primul preot român din Valea Timocului (Serbia) care, după 180 de ani de absenţă a liturghiei în limba română în Serbia Răsăriteană, a avut curajul sa construiască o biserică ortodoxă română. A ridicat sfântul lăcaş pe un teren propriu, din banii familiei sale şi din ce a mai adunat de la credincioşi. Pentru acest gest a fost intens persecutat atât de către autorităţile sârbe locale, cât şi de însuşi episcopul sârb Iustin. Citeşte mai departe
Editorialistul şi comentatorul politic George Scarlat a semnat zilele acestea un articol interesant şi provocator în ziarul Ziua, pe care vi-l propun spre citire şi dezbatere mai jos.
Despre posibilele consecinte negative ale unirii dintre Romania si Republica Moldova asupra economiei s-a mai scris. In general s-a spus ca unirea celor doua state ar fi o grea povara pentru statul roman. Dar analizele cu pricina au fost tendentioase. In locul cautarii adevarului, s-a preferat demonstrarea cu orice pret a faptului ca unirea este imposibila. Propagandistii antiromani au adunat mere cu pere pentru a socoti un cost astronomic al unirii, menit sa compromita orice idee de apropiere a celor doua state romanesti. Circula o multime de prejudecati despre posibilitatea unirii dintre Romania si Basarabia. Multe opinii apartin unor oameni de buna credinta, Citeşte mai departe
Începem revista presei româneşti, despre subiectul R. Moldova, cu un articol din Jurnalul Naţional, care titrează că “Gheţarul” construit de Voronin pe Prut se topeşte, iar Vlad Filat vine la Bucureşti”. Adevărul ne informează că premierul moldovean şi ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, au condus delegaţia Republicii Moldova la Summitul Iniţiativei Central-Europene (ICE), care a avut loc în această săptămână la Bucureşti. Tot Adevărul scrie despre prima vizită a premierului Vlad Filat în România în calitatea sa de oficial.
Din presă aflăm că Emil Boc, primul-ministru român în exerciţiu, s-a întâlnit ieri la Palatul Victoria, cu premierul Republicii Moldova. Citeşte mai departe
Directorul liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol – Ion Iovcev vine cu impresii în urma lecturării romanului 100 DE ZILE. Domnia sa spune că s-a regăsit în pielea personajului Ion Ciugureanu – directorul liceului amintit, un om persecutat de regimul smirnovist de la Tiraspol, dar şi de cel voronist de la Chişinău, pentru ideile şi concepţiile sale. Ion Ciugureanu este un personaj snopit în bătăi în închisoarea de la Tiraspol, dar şi în “Coridorul Morţii” de la Chişinău. Un luptător pentru libertate şi adevăr. Iată ce mi-a scris Ion Iovcev:
Nu am mai scris pe blog de câteva zile şi am o explicaţie simplă. După
Am primit zilele acestea de la o cititoare fidelă a blogului meu, Nina Gonţa Coleaghin, basarabeancă stabilită în Iaşi, un text despre Grigore Vieru. Sunt momente memorabile de la o întâlnire din anul 1985 cu marele poet.
Citeam azi Evenimentul Zilei şi am găsit acest titlu interesant. Era vorba de România, dar îmi suna atât de cunoscut şi… nu foarte departe de “regimul comunist” pe care tocmai se pare că l-am depăşit şi noi, cei din R. Moldova. Potrivit ziarului, printre cele mai populare bancuri româneşti rămân cele din perioada comunistă, cu tovarăşu şi tovarăşa, cu miliţieni, Secu şi în care erau ridiculizate aspectele absurde şi aberaţiile epocii. Să spui anumite bancuri, în anumite cercuri putea însemna o condamnare sigură în vremurile comunismului apus de peste Prut, scrie Evenimentul Zilei. La noi regimul lui batea (trad. rusă – tătuca) nu a ajuns până acolo, dar persecuţiile nu au lipsit . 
Fostul ministru de externe al României, Adrian Cioroianu, mi-a acordat astăzi un interviu, în exclusivitate, pentru “Mai aproape de Europa”. Aflaţi cum vede domnia sa situaţia Republicii Moldova în 2010, drumul european şi relaţia acesteia cu Bruxelless-ul, dar şi cu Bucureştiul. 
Citeam zilele acestea părerile mai multor analişti, de o parte şi de alta a Prutului care, făcând bilanţul lui 2009, găseau evenimentul 7 aprilie, indubitabil, drept cel mai important punct de răscruce al anului care ne părăseşte. Un an pe drept cuvânt istoric şi de o importanţă crucială pentru viitorul R. Moldova. Un an în care generaţia lui 7 aprilie, aşa cum îmi place să i se spună, şi-a arătat forţa, la propriu şi la figurat. 
Desfasurator emisiunea “Mai aproape de Europa” – 26.12.2009:
Cu ocazia Craciunului vă propun să ascultaţi un interviu realizat zilele acestea cu ziaristul şi teologul George Rădulescu. Aflaţi de unde vine diferenţa între stilul vechi şi stilul nou al Crăciunului şi de ce calendarul a trebuit să fie modificat, la un moment dat, de către bisericile ortodoxe. Din discuţie mai aflaţi de ce nu are nicio logică cearta şi disputa pe marginea acestui subiect.
Vă propun spre lectură un articol semnat de reputatul jurnalist Petru Bogatu, care ar merita o dezbatere publică mai largă şi ar trebui să pună pe gânduri breasla jurnaliştilor de la noi. 
Preluat pe 
Odata cu izgonirea de la putere a comunistilor lui Voronin, Moscova a intrat in panica vazand ca imperialismul rusesc pierde teren intre Prut si Nistru.
Desfăşurător “Mai aproape de Europa” – 19 decembrie 2009:
„Chişinăul taie sârma ghimpată de pe Prut” 
Zilele acestea am stat de vorbă cu Iuliana Gorea Costin, primul ambasador al R. Moldova la Consiliul Europei, Presedintele Asociaţiei Europene de Strategii Politice, dar şi fosta directoare a liceului “Mircea Eliade” din Chişinău. Amintesc că Iuliana Gorea Costin este prima femeie care a participat la alegerile prezidenţiale din 1996, dar si la cele locale din 2007. Este soţia primului primar de Chişinău, de după 1990, regretatul Nicolae Costin. 
Am fost anul trecut în Portugalia şi am scris impresiile despre moldovenii plecaţi la muncă peste hotare. În articolul 
Sumarul emisiunii:
Problema limbii revine în discuţia opiniei publice din R. Moldova. Şi nu oarecum. Cei care o repun pe tapet nu sunt jurnaliştii, analiştii sau mai ştiu eu cine, ci nume politice grele: Ghimpu şi Medvedev, ambii preşedinţi de state.
Scrisoare deschisă românilor de pretutindeni
Preluat pe Vocea Basarabiei
Prezent la o conferinţă la Bucureşti, istoricul Ion Varta, a declarat, de curând, că cei tineri sunt cei care vor fi promotorii de mai departe ai Republicii Moldova. “Actuala guvernare, într-un fel, trebuie să-şi asume şi nişte responsabilităţi în faţa acestor tineri, deoarece este, într-un fel, şi exponentul intereselor lor. Iar tinerii au produs schimbarea, trebuie să recunoaştem acest lucru”, explică Ion Varta într-un interviu acordat în exclusivitate pentru “
“Eu sunt ca plugarul care se scoală dimineaţa. Şi când mă uit dimineaţa spre Răsărit, văd Basarabia” Petre Carp
Fosta mea colegă, Liliana Arnăutu, plecată de curând din R. Moldova, mai mult de nevoie decât de voie, scrie pe blogul personal experienţa pe care a trăit-o în R. Moldova şi de ce a fost nevoită să emigreze. Nu am decât a spune: “Încă o familie de tineri şi-a luat lumea în cap”. Citiţi atent textul scris de jurnalistă.
Desfăşurător:
Prezenţa basarabenilor cu cetăţenie română la votul pentru alegerile prezidenţiale din România este foarte importantă deşi, aparent, cele 9000 de voturi exprimate în RM nu înseamnă mare lucru faţă de votul a milioane de români. Până acum basarabenii şi RM nu prezentau importanţă pentru politicienii din România. Românii uitaseră de RM, din cauza fenomenului „voroninizării” Moldovei, adică, a confuziei dintre regimul Voronin şi marea masă a basarabenilor.
Preluat pe 
Aceasta este părerea lui Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, de la Bucureşti, intervievat zilele acestea alături de Marian Voicu, jurnalist TVR, despre impresiile în urma primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din România. Şi Marian Voicu spune că subiectul R. Moldova “nu a fost reflectat deloc” în actuala campanie prezidenţială din România ţi nu a fost o miză. Despre şansele celor doi candidaţi, care se vor confrunta în al doilea tur de scrutin, Traian Băsescu şi Mircea Geoană, despre ce înseamnă prezenţa la vot a celor aproape 9 mii de cetăţeni români în R. Moldova, dar şi despre cum va fi relaţia Bucureşti-Chişinău după 6 decembrie, indiferent cine va fi ales preşedinte al României, aflaţi din audio de mai jos. 
Aflat în vizită la Bucureşti, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a acordat un interviu interesant jurnalistului George Rădulescu, realizator al proiectului “La masa Adevărului”, de la ziarul bucureştian Adevărul. 
Pe 22 noiembrie, cetăţenii români din toate colţurile lumii vor merge să voteze pentru preşedintele României şi să aleagă pe cine vor să aibă pentru următorii patru ani la Cotroceni. Românii, oriunde ar fi ei, în Spania, Italia, Portugalia, SUA sau Republica Moldova, vor vota fiecare după propriile criterii.
Acesta este titlul unui interviu acordat de către premierul R. Moldova – Vlad Filat – jurnalistului George Rădulescu, de la cotidianul Adevărul din Bucureşti. Vă invit să-l citiţi în continuare.
Nicolae Iorga: “România este o ţară înconjurată de români“.
