“Republica Moldova trebuie să revină acasă” a spus săptămâna aceasta vice-preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României- Viorel Badea, senator pentru Românii din Europa şi Asia, care şi-a lansat la Chişinău un birou senatorial. Un lucru mare spun unii, iar alţii că e un act de curaj, deoarece implică multă muncă. Aşadar, pe marginea acestui subiect ascultaţi în această emisiune autorul ideii lansării acestui birou la Chişinău – Viorel Badea.
Alţi invitaţi de seamă, prezenţi la eveniment au fost:
Zilele acestea, la lansarea biroului parlamentar al senatorului Viorel Badea la Chişinău, am stat de vorbă cu Sergiu Mocanu. Am realizat şi un interviu pentru “Mai aproape de Europa” şi Radio România Internaţional. Sergiu Mocanu este un politician cu experienţă. După ce am vorbit despre importanţa deschiderii biroului senatorial despre care vorbesc mai sus, Sergiu Mocanu s-a referit şi la recenta vizită a preşedintelui Traian Băsescu în R. Moldova. Mocanu spune că îi pare rău că “după 20 de ani de la declararea independenţei, când preşedintele român ar fi trebuit să vină şi să viziteze la Chişinău două companii mari româneşti, de exemplu, care ar fi avut zeci, sute de locuri de muncă şi investiţii extraordinare, preşedintele României vizitează doar două cimitire. Citeşte mai departe
Editura Tritonic vă invită joi, 11 februarie 2010, ora 18.00 la Librăria Mihai Eminescu – Bd. Regina Elisabeta 16, la prezentarea volumului 100 DE ZILE de Stela Popa.Citeşte mai departe
Astăzi am fost invitată la emisiunea ,,Oameni de bine’’ de la postul de radio ,,Vocea Basarabiei’’, moderatoarea căreia este Maria Bulat- Saharneanu. În cadru emisiunii am discutat despre romanul meu, 100 DE ZILE, prima carte despre revolta din 7 aprilie. Invitaţi prin telefon de la Bucureşti au fost Bogdan Hrib, directorul Editurii Tritonic şi George Scarlat, jurnalist.
Mai jos vă invit să ascultaţi conţinutul emisiunii ,,Oameni de bine’’ .
“Republica Moldova trebuie să se întoarcă acasă”, aceasta a fost una dintre ideile principale ale senatorului Viorel Badea de la Bucureşti, expuse astăzi la Chişinău, la lansarea biroului său senatorial din Republica Moldova. Senatorul pentru Românii din Europa şi Asia a ţinut să precizeze în cadrul conferinţei de presă că biroul deschis la Chişinău va putea fi “un mijloc prin care basarabenii, cetăţeni români sau nu, vor comunica cu instituţiile statului roman”. Întrebat pentru “Mai aproape de Europa” ce înseamnă “să revină acasă”, senatorul a declarat în exclusivitate: “În familia statelor europene, aşa cum a fost întotdeauna. Chiar dacă a ieşit din decor pentru căţiva ani, eu sper să revină acolo unde îi este locul” Citeşte mai departe
De când am anunţat apariţia romanului meu – 100 DE ZILE, prima carte despre revolta din 7 aprilie de la Chişinău, mai multă lume m-a întrebat cum şi unde poate fi găsită aceasta. Ba mai mult, unii chiar au căutat cartea prin librării. Aşadar, pentru toţi cei interesaţi, anunţ că de azi 100 DE ZILE poate fi comandat prin poştă, de pe site-ul Editurii Tritonic, din orice colţ al lumii. Şi, atenţie, la PREŢ REDUS! Detalii găsiţi AICI.
Cine sunt personajele şi despre ce este vorba în roman aflaţi mai jos: Citeşte mai departe
La finele săptămânii trecute am fost la TVR, la emisiunea “Europa ne priveşte”, moderată de către binecunoscutul jurnalist – Luca Niculescu. Citeşte mai departe
Aseară am semnat primul autograf pe cartea mea 100 DE ZILE. Emoţii? Fireşte! Iată câteva poze (în stânga alături de Bogdan Hrib, directorul Editurii Tritonic din Bucureşti) şi un interviu realizat despre cartea nou apărută cu Bogdan Hrib, directorul editurii Tritonic de la Bucureşti.
Aşadar, de luni cartea poate fi cumpărată, inclusiv de pe siteul www.tritonic.ro
La finalul discuţiei vă propun să ascultaţi şi un fragment din cea de-a doua parte a cărţii 100 DE ZILE – Coridorul Morţii - în lectura lui Bogdan Hrib. Mai jos vedeţi data lansării romanului la Bucureşti şi Chişinău. Inclusiv lista vorbitorilor. Citeşte mai departe
• A fost o saptamina importanta pentru relatia dintre Europa si Moldova.
• UE incepe sa fie interesata de Chisinau.
• Moldova trebuie sa arate determinare in “drumul” european.
Saptamana care se incheie a fost marcata de doua momente importante in relatia Europa-Romania-Moldova : constituirea unui Grup informal de prieteni ai Moldovei la Bruxelles si vizita lui Traian Basescu la Chisinau, insotit de aproape jumatate din guvernul Romaniei, un semnal puternic privind interesul romanesc fata de aceasta tara.
Primele rezultate concrete ale vizitei : decizia de infiintare a unei Autoritati Nationale pentru Cetatenie, care va accelera acordarea cetateniei romane celor care care au pierdut-o Citeşte mai departe
Recunosc, am fost surprinsă când, în una din zile, m-a sunat Marcel Toma de la VIP magazin şi mi-a cerut acordul pentru a participa în cadrul acestui proiect. La început am stat pe gânduri. “Hm… sexy… Sunt fete mult mai dornice de afirmare”, am spus eu pe nepregătite. “Mai bine vă propun să fiţi partenerii cărţii mele 100 DE ZILE, pe care o voi lansa la Chişinău pe 3 martie”, am continuat eu. Au acceptat propunerea mea şi… am acceptat-o şi eu pe a lor. Uite aşa am ajuns să fim parteneri! Citeşte mai departe
Este ora 20.00 şi în aceste clipe sunt în studioul Radio Romania Internaţional de la Bucureşti, alături de binecunoscutul jurnalist George Prodescu. Citeşte mai departe
Mâine, în a doua zi a viziteisale oficiale la Chişinău, Preşedintele României – Traian Băsescu, însoţit de către Preşedintele interimar al Republicii Moldova – Mihai Ghimpu, va participa la ceremonia depunerii coroanelor de flori la „Parcela de Onoare Românească” de la cimitirul din satul Cania, raionul Cantemir şi la „Cimitirul de Onoare Românesc” din localitatea Ţiganca, raionul Cantemir. Ulterior, cei doi preşedinţi se vor deplasa şi la Cahul, la Universitateade Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu”.
Doamnelor si domnilor, buna seara si bine v-am regasit! De la Bucuresti, va vorbeste Stela Popa. Iata cine vorbeste in emisiunea de astazi: analistul politic si editorialistul emisiunii George Scarlat, din fonoteca de aur audiati un interviu cu mult regretatul poet basarabean – Grigore Vieru, publicistul si profesorul universitar basarabean Vasile Şoimaru, scriitorul, eseistului şi ziaristului basarabean – Vlad Pohilă şi, la rubrica interviul saptamanii, pe aceasi tema, va propun sa-l ascultati si pe Ion Iovcev, directorul liceului “Lucian Blaga” de la Tiraspol si Dan Nicu, vice-presedintele Ligii Studentilor din Romania. Iata desfasuratorul emisiunii: Citeşte mai departe
Vizita premierului Vlad Filat la Washington înscrie Republica Moldova pe orbita occidentală. Guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană recuperează astfel, în câteva luni, şansele Moldovei irosite timp de opt ani de comunişti.
În vara anului trecut Moldova era izolată, fiind privită cu neîncredere de comunitatea euro-atlantică din cauza regimului Voronin. Reprezentanţii FMI părăsiseră Moldova iar şansa Chişinăului de a semna un acord cu Fondul Monetar Internaţional fusese compromisă. Experţii FMI au refuzat să dea bani Chişinăului din cauza lipsei de reforme şi a corupţiei. Citeşte mai departe
Dezbaterea despre demontarea tancurilor care servesc drept monumente de glorificare a armatei sovietice, prin intermediul căreia s-a realizat ocuparea Basarabiei de către URSS în 1944, a încins spiritele pe facebook. După numai 9 zile de la crearea sa, grupul “Anti-tanc” a reusit să mobilizeze peste 1000 de membri pe această reţea de socializare.
Pe lângă demontarea acestor tancuri reprezentante ale „marii glorii” a armatei sovietice, semnatarii vor ca în Republica Moldova să se creeze, după exemplul altor state din zonă, Citeşte mai departe
Revista presei româneşti din această săptămână, cu referire la Republica Moldova, începe cu articolul “Moldova spre UE: admirată de Occident, privită cu gelozie de Moscova”, semnat de jurnalistul Vitalie Călugăreanu de la Chişinău pentru Jurnalul Naţional. Ziaristul scrie că „Republica Moldova păşeşte tot mai hotărât spre Uniunea Europeană, atrăgându-şi simpatia Occidentului, dar şi gelozia Moscovei”. Din articol aflam că premierul Vlad Filat şi ministrul de Externe Iurie Leancă negociază, la Washington, un important credit nerambursabil. Iar Moscova l-a trimis la Chişinău pe Grigorii Karasin, un emisar care, s-a întâlnit cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu. Citeşte mai departe
De azi România are un ambasador la Chişinău. Candidatura lui Marius Lazurcă este intens discutată în special pe reţelele de socializare. Diplomatul propus este actualul ambasador al României la Sfântul Scaun. Potrivit RGN press, “asa cum se poate vedea si din CV-ul sau publicat mai jos, Marius Lazurca nu are nici-un fel de experienta pe Basarabia. Este de sperat ca buna sa credinta si onestitatea care il caracterizeaza sa il ajute sa compenseze aceasta lipsa de experienta. Cert este ca mediul in care se va misca este complet diferit de cel de la Vatican, iar solutia pe care o adoptase fostul ambasador al Romaniei la Chisinau de a se izola in ambasada, nu este una de care relatiile dintre cele doua state romanesti are nevoie. Citeşte mai departe
Încetul cu încetul adevărul începe să iasă la iveală. Cazul surorilor Radu, maltratate în comisariatele de poliţie de la Chişinău, după mini-revoluţia din primăvara anului trecut, arată încă o dată că Dumnezeu nu este surd.
Aşadar, spovedania şi-a făcut efectul. Iar eu cred că şi-l va mai face şi în alte cazuri de acum în colo. Să ne amintim: la spovedania preotului Borsevici (singurul dintre preoţi care a avut curajul să vorbească) au fost nu numai surorile Radu, ci mult mai multe victime. Citeşte mai departe
Săptămâna aceasta Institutul Fraţii Golescu din România a organizat la Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român de la Bucureşti vernisajul expoziţiei de fotografii a binecunoscutului publicist basarabean – profesorul universitar Vasile Şoimaru. Tema: TRANSNISTRIA.
Expoziţia a fost una remarcabilă. Alături de autorul acesteia au mai luat cuvântul nume cunoscute de o parte şi de alta a Prutului: Vlad Pohilă (scriitor), Mihai Nicolae (directorul Institutului Fraţii Golescu), Eugen Popescu (RGN press), dar şi Ion Iovcev, directorul liceului “Lucian Blaga” de la Tiraspol. Citeşte mai departe
Mâine romanul meu – 100 DE ZILE (Editura Tritonic, Bucureşti) – intră în tipar. În foarte scurt timp voi putea admira cartea în toată greutatea ei. Greutate la figurat (sper), dar şi la propriu – are 464 de pagini!
Nu deschid prea mult parantezele, ci spun doar că, în următoarele săptămâni, veţi putea găsi cartea în librăriile din România şi R. Moldova. Nici lansarea de la Bucureşti a cărţii 100 DE ZILE nu va întârzia. Pe 11 februarie vă invit la lansarea care va avea loc la librăria Eminescu. Urmează mai apoi un turneu de promovare în ţară, iar la Chişinău lansarea romanului 100 DE ZILE va avea loc în luna martie. Vă ţin la curent! Citeşte mai departe
Am primit zilele acestea de la o cititoare fidelă a blogului meu, Nina Gonţa Coleaghin, basarabeancă stabilită în Iaşi, un text despre Grigore Vieru. Sunt momente memorabile de la o întâlnire din anul 1985 cu marele poet.
Mai intai am scris o ruga pentru el, pentru insanatosirea lui grabnica, dar cand s-o trimit , nu mai era valabila , caci… poetul drag a plecat in acea noapte nefasta in lumea celor drepti. Din multiplele interviuri pe care le-a dat in decursul vietii, am citit ca la 50 ani, cand de la cel mai ”inalt rang” i s-a interzis acel spectacol literear – muzical, pe care il pregatise pentru Palatul National /atunci Palatul Octombrie/… s-a rugat ca Domnul sa-I mai dea 10 ani, la 60, Citeşte mai departe
Aşa mi-a spus marele poet într-un interviu pe care mi l-a acordat în primăvara lui 2008. Am realizat filmările pentru emisiunea „Atunci şi Acum” (TVR 1) şi „Românii de lângă noi” (Radio România Internaţional) . Interviul era despre Podul de Flori (6 mai). După ce am stat de vorbă cu mai multe personalități autohtone am scris și un text –Cine își mai amintește de Podul de Flori?(veziaici). Primul intervievat a fost mult regretatul poet Grigore Vieru.
Maestrul ne-a invitat la el acasă și, deși era slăbit, ne-a primit cu multă dragoste și respect. Am fost fericită să îl cunosc personal și să stau de vorbă cu cel mai mare poet al Basarabiei. Peste un an pleca pe ultimul său drum … Citeşte mai departe
În emisiunea “Mai aproape de Europa” din această săptămână am avut invitaţi speciali: Mircea Druc, fost prim-ministru al RSSM, Adrian Năstase, fost premier şi ministru de externe al României, Ion Iliescu fost preşedinte al României, Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului şi Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Earning.
1. Pentru început ascultaţi o revistă a presei româneşti despre Republica Moldova. (01.56 min - 07.15 min)
2. Interviu cu Mircea Druc. Relaţiile dintre România şi R. Moldova intră pe un făgaş nou. Pe această temă am purtat un dialog cu fostul premier al RSSM, Mircea Druc, alături de care am abordat o paletă diversă de subiecte: Citeşte mai departe
Hotnews.ro anunţa zilele acestea, cu trimitere la UNIMEDIA, că Mihai Ghimpu, preşedintele Republicii Moldova este dispus să amâne întâlnirea cu Traian Băsescu până la desemnarea ambasadorilor celor două ţări. Presa scria că întâlnirea dintre cei doi preşedinţi a fost, totuşi, stabilită la sfârşitul lunii ianuarie.
“A rosti numele Basarabia e una cu a domina contra dominației rusești. Numele Basarab și Basarabeni exista cu mult înaintea vremii în care acest pămînt devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă”. (Mihai Eminescu, Opere, Volumul X) Citeşte mai departe
Schimbarea de la Chişinău pare să se producă nu doar la nivel politic, ci şi la cel mental. În sfârşit! Unii îşi schimbă perspectiva după 2009 pentru că abia acum li se deschid ochii, alţii pentru că simt că aşa e bine, iar cea de-a treia categorie – pentru că începe să revină la modă patriotismul de altă dată şi nu vor să piardă trenul. E şi multă sinceritate, dar şi multă făţărnicie. În fine, să sperăm că efectele vor fi cele bune.
Încă opt ani de comunism lingvistic
Nu voi analiza tipurile enumerate mai sus, ci voi spune doar că întreaga perioadă patronată de tovarăşul Voronin Citeşte mai departe
Am primit astăzi un mesaj în care eram rugată să mă solidarizez şi să semnez o petiţie iniţiată de binecunoscutul politolog român Vladimir Tismăneanu şi filosoful Mihail Neamţu cu privire la cazul intelectualului critic Liu Xiaobo, condamnat de Crăciun (25 decembrie 2009), de către autorităţile chineze, la 11 ani închisoare. Motivul: puterea de a-şi fi exercitat dreptul la liberă expresie. Gest catalogat drept “subversiune”, scrie V. Tismăneanu pe blogul său. Şi continuă: “Noi însă ştim că dacă oameni ca Liu Xiaobo ar tăcea în vastul imperiu roşu al Chinei, atunci pietrele ar vorbi!”Citeşte mai departe
2009 a fost pentru R. Moldova un an cu un impact semnificativ atât la nivel politic, cât şi social. Şi când spun asta mă refer în primul rând la protestele din 7 aprilie de la Chişinău. Ce oportunităţi, dar şi surprize va oferi însă noul an – 2010 pentru R. Moldova ?
I. Astăzi, pentru prima dată în calitatea sa de ministru de externe al României, Teodor Baconschi a acordat un interviu la TVR, într-o emisiune moderată de Luca Niculescu. Noul ministru a răspuns şi la întrebările jurnalistului legate de RM. Care au fost problemele abordate pe marginea acestui subiect aflaţi în cele ce urmează. Citeşte mai departe
Cât timp blogul meu a avut probleme tehnice în aceste zile(mulţumesc colegilor de la UNIMEDIA pentru ajutor), am citit un articol interesant în Dilema Veche semnat de binecunoscutul filosof Andrei Pleşu (fost ministru de externe, fost ministru al culturii etc. etc.). Se întreba domnia sa: ”Cum ne trecem şi ne petrecem viaţa?” O bună întrebare pentru mahmureala obştească de după sărbători. Şi iată ce scrie. Citiţi atent, poate vă regăsiţi în această tipologie.
Citeam azi Evenimentul Zilei şi am găsit acest titlu interesant. Era vorba de România, dar îmi suna atât de cunoscut şi… nu foarte departe de “regimul comunist” pe care tocmai se pare că l-am depăşit şi noi, cei din R. Moldova. Potrivit ziarului, printre cele mai populare bancuri româneşti rămân cele din perioada comunistă, cu tovarăşu şi tovarăşa, cu miliţieni, Secu şi în care erau ridiculizate aspectele absurde şi aberaţiile epocii. Să spui anumite bancuri, în anumite cercuri putea însemna o condamnare sigură în vremurile comunismului apus de peste Prut, scrie Evenimentul Zilei. La noi regimul lui batea (trad. rusă – tătuca) nu a ajuns până acolo, dar persecuţiile nu au lipsit . Citeşte mai departe
Fostul ministru de externe al României, Adrian Cioroianu, mi-a acordat astăzi un interviu, în exclusivitate, pentru “Mai aproape de Europa”. Aflaţi cum vede domnia sa situaţia Republicii Moldova în 2010, drumul european şi relaţia acesteia cu Bruxelless-ul, dar şi cu Bucureştiul.
Adrian Cioroianu spune la acest început de an că 2009 nu a fost un an bun nici pentru relaţiile R. Moldova cu UE, nici pentru relaţiile cu România, dar nici pe plan politic. Iată de ce, domnia sa crede că „din toate aceste puncte de vedere 2010 are cel puţin germenii unei speranţe”. Chiar dacă relaţiile cu România s-au normalizat, istoricul atrage atenţia că mai rămâne această “piedică de politică internă”. Adrian Cioroianu spune că este foarte important ca în următoarele luni ale anului 2010 să se ajungă la o clarificare politică. Citeşte mai departe
Dragi prieteni, emisiunea “Mai aproape de Europa” împlineşte astăzi jumătate de an de la apariţia pe frecvenţele postului de Radio Vocea Basarabiei. Cu această ocazie, dacă sunteţi aproape de radio, vă invit să ascultaţi o retrospectivă a anului 2009, cu începere de la ora 18.00, în reluare de la 23.00 (sâmbăta) şi 11.00 (duminica). Sau puteţi accesa emisiunea mai jos.
În această ediţie ascultaţi intervenţiile unor personalităţi din România şi R. Moldova invitate la “Mai aproape de Europa” in primele sase luni de emisiune.Citeşte mai departe
O vorbă veche spune: să nu-l superi pe Dumnezeu pentru ceea ce îţi oferă. Aşa fac şi eu. Ar fi un păcat să nu fiu mulţumită pentru ceea ce mi-a adus anul 2009. Dimpotrivă! Pentru mine a fost un an bogat pe toate planurile. Realizez emisiunea „Mai aproape de Europa” a studioului teritorial Vocea Basarabiei Bucureşti, filială a unuia dintre cele mai importante posturi de radio din R. Moldova. Este un prilej extraordinar să întâlnesc şi să stau de vorbă cu oameni de la care am multe de învăţat. Fiind şi şefa biroului Vocea Basarabiei de la Bucureşti, sunt extrem de ocupată, dar, în acelaşi timp, împlinită, mai ales că avem gânduri mari la Bucureşti. Mă bucur pentru succesul emisiunii mele şi le mulţumesc pe această cale tuturor invitaţilor mei, personalităţi marcante din România, care nu uită de românii din R. Moldova. Citeşte mai departe
Citeam zilele acestea părerile mai multor analişti, de o parte şi de alta a Prutului care, făcând bilanţul lui 2009, găseau evenimentul 7 aprilie, indubitabil, drept cel mai important punct de răscruce al anului care ne părăseşte. Un an pe drept cuvânt istoric şi de o importanţă crucială pentru viitorul R. Moldova. Un an în care generaţia lui 7 aprilie, aşa cum îmi place să i se spună, şi-a arătat forţa, la propriu şi la figurat. Citeşte mai departe
Desfasurator emisiunea “Mai aproape de Europa” – 26.12.2009:
1. Despre declaratia lui V. Tibuleac la cel de-al 3-lea Congres al PLDM discutam cu Eugen Popescu, director RGN press, George Scarlat, analist politic, Viorel Patrichi, senior editor la Gardianul si George Damian, director la departamentul Politica Externa al ziarului Ziua.
2. Cu ocazia Craciunului vă propun să ascultaţi un interviu realizat zilele acestea cu ziaristul şi teologul George Rădulescu. Aflaţi de unde vine diferenţa între stilul vechi şi stilul nou Citeşte mai departe
Cu ocazia Craciunului vă propun să ascultaţi un interviu realizat zilele acestea cu ziaristul şi teologul George Rădulescu. Aflaţi de unde vine diferenţa între stilul vechi şi stilul nou al Crăciunului şi de ce calendarul a trebuit să fie modificat, la un moment dat, de către bisericile ortodoxe. Din discuţie mai aflaţi de ce nu are nicio logică cearta şi disputa pe marginea acestui subiect.
Ascultaţi în interviul de mai jos şi cum explică teologul faptul că Biserica Ortodoxă Română acceptă sărbătorirea Crăciunului şi pe stilul vechi. George Rădulescu spune: “Sunt bineveniţi şi acceptaţi în sânul Bisericii Ortodoxe atât cei care sărbătoresc Crăciunul pe stil nou, cât şi cei care ţin pe stil vechi”.
Despre reacţia Mitropoliei Moldovei la acordarea zilei de 25 decembrie zi liberă în R. Moldova de către noua putere de la Chişinău, teologul spune: “Ar trebui să lăsăm la o parte atitudinile acestea revanşarde, de tip sovietic, Citeşte mai departe
Crăciun Fericit cu ocazia nașterii Domnului Iisus Hristos!
La această sfântă sărbătoare m-am gândit să încercăm să înțelegem și de unde vine diferența între stilul nou și stilul vechi. Mai ales pentru că în R. Moldova, în mod special, creștinii serbează Crăciunul în două zile diferite (unii pe 25 decembrie – pe stilul nou și alții pe 7 ianuarie – stilul vechi). Precizez că ambele stiluri sunt recunoscute de Biserica Ortodoxă Română (în cadrul căreia funcționează Mitropolia Basarabiei).
Și pentru că zilele acestea m-am uitat peste cartea Ne vorbește părintele Cleopa (Volumul al III-lea, Editura Episcopiei Romanului, 1996), cred că ar fi bine să ascultăm sfaturile acestui mare duhovnic român, așa cum apar ele în lucrarea citată.Citeşte mai departe
Vă propun spre lectură un articol semnat de reputatul jurnalist Petru Bogatu, care ar merita o dezbatere publică mai largă şi ar trebui să pună pe gânduri breasla jurnaliştilor de la noi.
Zece jurnalişti ai anului 2009 şi-au primit, marţi, premiile. M-am bucurat pentru colegii de breaslă care au fost remarcaţi. Ziariştii de la „Jurnal Trust Media”, TIMPUL, „Ziarul de Gardă”, PRO TV, „Unimedia”, „Imedia”, „SP” şi alţii s-au impus într-un an crucial pentru destinele mass-media şi ale democraţiei moldoveneşti. Nu întâmplător, evenimentele din 7 aprilie, bunăoară, au fost evocate de-a lungul tradiţionalei gale de decernare a premiilor, organizate pentru a 15-a oară de Centrul de Jurnalism Independent şi Comitetul pentru Libertatea Presei. Citeşte mai departe
„În Moldova există o singură libertate – libertatea presei ruseşti. Acestea educă publicul într-un spirit antieuropean şi doar în beneficiul Partidului Comuniştilor” (Veaceslav Ţîbuleac, discurs cu ocazia Congresului al III-lea al PLDM.
În vremurile frumoase de demult, la începutul anilor 90, şi, din păcate, apuse, când ruşii de la Chişinău învăţau pe un cap limba română, părea că la Chişinău xenofobia nu mai avea ce căuta. Dar… nu a fost să fie aşa
Mai târziu, cum s-au slobozit un pic frâiele, interesul etnicilor ruşi pentru limba rusă a scăzut vizibil. Citeşte mai departe
Odata cu izgonirea de la putere a comunistilor lui Voronin, Moscova a intrat in panica vazand ca imperialismul rusesc pierde teren intre Prut si Nistru.
Principala forta de ocupatie ruseasca in Basarabia o constituie “armata audiovizuala”, care a cucerit spatiul informational moldovenesc.In apararea colonialismului cultural rusesc a sarit insusi presedintele rus Dmitri Medvedev, iar un post de radio rusesc ameninta cu razboiul. Cu ocazia zilei nationale a Romaniei, presedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat ca ar trebui modificata constitutia pentru a se declara limba romana ca limba de stat. Citeşte mai departe
Desfăşurător “Mai aproape de Europa” – 19 decembrie 2009:
Iată ce puteţi asculta în emisiunea de astăzi.
1.Despre scandalul Menorei de la Chişinău şi dedesubturile protestului discutăm cu editorialistul emisiunii – jurnalistul George Scarlat. Analistul politic ne explică aşa cum a fost văzut evenimentul de la Bucureşti şi ne împărtăşeşte din impresii.
2. Discutăm apoi cu senatorul român Mihaela Popa despre necesitatea restructurării Departamentului Pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni şi importanţa acestuia pentru basarabeni. Citeşte mai departe
Începem revista presei cu ziarul Cotidianul care titrează: “Chişinăul taie sârma ghimpată de pe Prut”. Din ziar aflăm că guvernul condus de Vlad Filat a hotărât înlăturarea gardului de sârmă ghimpată de la frontiera cu România, din zona Ungheni.
Şi Jurnalul Naţional scrie în articolul “Gardul de sârmă ghimpată de la Prut va fi demolat” că premierul moldovean a cerut ca până astăzi să fie pregătit pachetul de documente necesar pentru demolarea gardului de la graniţa de pe malul Prutului. Fostul comandant al trupelor de grăniceri, Citeşte mai departe
Zilele acestea am stat de vorbă cu Iuliana Gorea Costin, primul ambasador al R. Moldova la Consiliul Europei, Presedintele Asociaţiei Europene de Strategii Politice, dar şi fosta directoare a liceului “Mircea Eliade” din Chişinău. Amintesc că Iuliana Gorea Costin este prima femeie care a participat la alegerile prezidenţiale din 1996, dar si la cele locale din 2007. Este soţia primului primar de Chişinău, de după 1990, regretatul Nicolae Costin.
În interviul realizat pentru emisiunea “Mai aproape de Europa” am vorbit despre Chişinău, R. Moldova, recentele fisuri produse în interiorul PCRM, alegerile prezidenţiale din România, votul cetăţenilor români din RM, dar şi despre multe alte lucruri interesante. Găsiţi, mai jos, câteva idei importante desprinse din interviu şi ascultaţi discuţia, integral, în coloana sonoră. Citeşte mai departe
Am fost anul trecut în Portugalia şi am scris impresiile despre moldovenii plecaţi la muncă peste hotare. În articolul “Emigranţii moldoveni – între statistici şi realitate“ am relatat toată durerea pe care am văzut-o în comunitatea conaţionalilor noştri de acolo… Mai nou, la aceeaşi temă, am postat pe blog şi articolul “Amintiri despre RM sau cum îşi iau tinerii moldoveni lumea în cap” în care relatam despre soarta fostei mele colege – jurnalista Liliana Arnăutu, de curând emigrată în Canada. Postarea a trezit discuţii pe forum şi a avut un număr impresionant de accesări. Astăzi vă propun să citiţi o altă serie de impresii ale fostei mele colege şi să dezbatem împreună. Dincolo de acestea, deduc, cu durere în suflet, un lucru: valul impresionant al emigrării moldovenilor continuă şi pe mai departe. “Oare cât va mai dura?” Nu cred că are cineva răspunsul… Şi nici Liliana nu îl are în cele ce scrie mai jos. Citeşte mai departe
Buturuga mică răstoarnă carul mare - aşa ar putea fi caracterizată schimbarea de situaţie de la alegerile prezidenţiale din România. Când spun „buturuga mică” mă refer la diaspora română de peste hotare, cea care a decis, practic, soarta României şi candidatul care o va conduce de acum încolo. Diaspora, care a votat în proporţie de 78,88% pentru Traian Băsescu şi 21,14% pentru Mircea Geoană, a dat acum o lecţie civică şi şi-a arătat forţa electorală. De aici încolo, este evident că va deveni o miză politică şi nu va mai putea fi neglijată pe viitor.
Problema limbii revine în discuţia opiniei publice din R. Moldova. Şi nu oarecum. Cei care o repun pe tapet nu sunt jurnaliştii, analiştii sau mai ştiu eu cine, ci nume politice grele: Ghimpu şi Medvedev, ambii preşedinţi de state.
la 6 decembrie, aţi intrat profund si definitiv în viaţa politică din România! Ati inteles, mai bine decat oricine, ca indiferenta poate dezmembra o natiune. De acum înainte nu mai puteţi fi ignoraţi, pentru că voi sunteţi cei care aţi decis viitorul Tării noastre! Nimeni nu va mai putea face abstracţie de voi, pentru că obligaţiile politicienilor de la Bucureşti faţă de voi nu mai pot fi neglijate. Citeşte mai departe
Buturuga mică răstoarnă carul mare - aşa ar putea fi caracterizată schimbarea de situaţie de la alegerile prezidenţiale din România. Când spun „buturuga” mă refer, în această situaţie, la diaspora română de peste hotare, cea care a decis, practic, soarta României şi candidatul care o va conduce de acum încolo. Iată de ce am spus tot timpul până la aceste alegeri, mai ales în emisiunea „Mai aproape de Europa” de la Vocea Basarabiei (pe care o realizez de la Bucureşti, pentru ascultătorii din R. Moldova), că românii din afara Ţării nu sunt deloc de neglijat Citeşte mai departe
1. Emisiunea de astăzi începe cu mesaje de felicitare aduse tuturor românilor cu ocazia Zilei Naţionale a României, 1 decembrie. Mai cu seamă că, în sfârşit, pentru prima dată în ultimul deceniu, la Chişinău unii lideri moldoveni au sărbătorit şi ei Ziua Naţională a României pledând pentru consolidarea relaţiilor dintre cele două ţări.
1a. Primii care vin cu urările de bine sunt politicienii. Este vorba de Mihaela Popa, eurodeputat român şi Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă al Senatului României.
1b. Un mesaj de felicitare de Ziua României au a adresa şi sociologul Dan Dungaciu, alături de jurnalistul George Rădulescu de la ziarul Adevărul şi moderatorul proiectului de succes „La masa Adevarului”. Citeşte mai departe
Prezent la o conferinţă la Bucureşti, istoricul Ion Varta, a declarat, de curând, că cei tineri sunt cei care vor fi promotorii de mai departe ai Republicii Moldova. “Actuala guvernare, într-un fel, trebuie să-şi asume şi nişte responsabilităţi în faţa acestor tineri, deoarece este, într-un fel, şi exponentul intereselor lor. Iar tinerii au produs schimbarea, trebuie să recunoaştem acest lucru”, explică Ion Varta într-un interviu acordat în exclusivitate pentru “Mai aproape de Europa”. Domnia sa spune că a fost martor ocular al evenimentelor din 6 şi 7 aprilie, când la Chişinău au avut loc “acele evenimente triste”. Iată un istoric într-un moment istoric, am spus eu. Ion Varta mi-a povestit cum a fost “în inima acelor evenimente” şi explică de ce crede că “autorii scenariului odios pus în implimentare” era unul al guvernării comuniste de atunci. Citeşte mai departe
Am solicitat pentru “Mai aproape de Europa”, părerile Mihaelei Popa, eurodeputat din partea PDL şi a lui Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senatul României, senator al Partidului Social Democrat, în legătură cu alegerile de duminică din România – 6 decembrie, dată la care peste Prut va avea loc cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Am solicitat invitaţilor şi un mesaj de felicitare pentru cei din R. Moldova de Ziua Naţională a României. Citeşte mai departe
“Eu sunt ca plugarul care se scoală dimineaţa. Şi când mă uit dimineaţa spre Răsărit, văd Basarabia” Petre Carp
Această frază memorabilă am auzit-o de curând de la directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Romane, Ion Bulei, într-un interviu pe care l-am realizat cu domnia sa după conferinţa „Republica Moldova între vecinătatea eternă şi integrarea europeană”.
Fosta mea colegă, Liliana Arnăutu, plecată de curând din R. Moldova, mai mult de nevoie decât de voie, scrie pe blogul personal experienţa pe care a trăit-o în R. Moldova şi de ce a fost nevoită să emigreze. Nu am decât a spune: “Încă o familie de tineri şi-a luat lumea în cap”. Citiţi atent textul scris de jurnalistă.
Vineri, 16 octombrie am părăsit Republica Moldova. Nu ştiu pentru cât timp, când mă voi întoarce, de ce voi reveni, pentru ce etc.. Am părăsit republica din motive lesne de înţeles.Am ales Canada. Această ţară, care se află la mii de kilometri de Chişinău, îmi oferă stabilitate, siguranţă şi încredere în ziua de mâine. Este o ţară unde statul are grijă de popor şi nu invers. Citeşte mai departe
Doamnelor si domnilor, bună seara şi bine v-am regăsit. La microfon, de la Bucureşti, vă vorbeşte Stela Popa. După primul tur al alegerile prezidenţiale din România, spiritele nu s-au liniştit, ci, dimpotriva! Candidaturile celor doi pretendenţi la fotoliul de preşedinte al României au împărţit România în două. Ba mai mult, Crin Antonescu, cel care a ieşit pe locul trei în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, a declarat că îl susţine pe candidatul PSD-ului, Mircea Geoană, clasat pe locul al doilea, după Traian Băsescu, la mai puţin de două procente.
Prezenţa basarabenilor cu cetăţenie română la votul pentru alegerile prezidenţiale din România este foarte importantă deşi, aparent, cele 9000 de voturi exprimate în RM nu înseamnă mare lucru faţă de votul a milioane de români. Până acum basarabenii şi RM nu prezentau importanţă pentru politicienii din România. Românii uitaseră de RM, din cauza fenomenului „voroninizării” Moldovei, adică, a confuziei dintre regimul Voronin şi marea masă a basarabenilor.
Totodată, între 2001-2007, România a fost ocupată cu negocierea aderării la Uniunea Europeană. Guvernanţii de la Bucureşti au fost preocupaţi de problema imigraţiei ilegale româneşti în UE şi atunci au limitat şi acordarea cetăţeniei pentru basarabeni. Iar voturile basarabenilor nici nu prea contau, din moment ce la alegerile din 2004 au votat cu puţin peste 1000 de cetăţeni la Chişinău. Citeşte mai departe
Începem revista presei din această săptămână cu ziarul Adevărul unde găsim o discutie realizata de către jurnalistul George Rădulescu cu Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului. „Anexarea Basarabiei va fi reparată în UE”, este titlul articolului. Primarul Dorin Chirtoacă, spune că anularea efectelor Pactului Ribbentrop-Molotov este posibilă doar prin rezolvarea problemelor economice şi de funcţionare a statului, după model european. Şi Ziua îl citează într-un articol pe primarul Dorin Chirtoacă, Citeşte mai departe
Aceasta este părerea lui Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, de la Bucureşti, intervievat zilele acestea alături de Marian Voicu, jurnalist TVR, despre impresiile în urma primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din România. Şi Marian Voicu spune că subiectul R. Moldova “nu a fost reflectat deloc” în actuala campanie prezidenţială din România ţi nu a fost o miză. Despre şansele celor doi candidaţi, care se vor confrunta în al doilea tur de scrutin, Traian Băsescu şi Mircea Geoană, despre ce înseamnă prezenţa la vot a celor aproape 9 mii de cetăţeni români în R. Moldova, dar şi despre cum va fi relaţia Bucureşti-Chişinău după 6 decembrie, indiferent cine va fi ales preşedinte al României, aflaţi din audio de mai jos. Citeşte mai departe
Aflat în vizită la Bucureşti, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a acordat un interviu interesant jurnalistului George Rădulescu, realizator al proiectului “La masa Adevărului”, de la ziarul bucureştian Adevărul.
Dorin Chirtoacă spune că anularea efectelor Pactului Ribbentrop-Molotov este posibilă doar prin rezolvarea problemelor economice şi de funcţionare a statului, după model european. Citeşte mai departe
Am fost astăzi la lansarea cărţii Andreei Marin Bănică. Precizez: în calitate de autor al romanului “100 de zile” care va apărea la aceeaşi editură ca şi cartea Andreei – Tritonic Grup Editorial (de altfel şi partenerul de onoare al acestui blog). A fost un eveniment destinat vedetelor din România. “Preţuieşte viaţa”, după cum scriam anterior pe blog, va fi lansată, oficial, sâmbătă, la Târgul de Carte Gaudeamus.
Printre multitudinea de feţe cunoscute ale showbizului românesc, l-am zărit şi pe primarul Chişinăului – Dorin Chirtoacă. Am schimbat câteva vorbe, iar poza alăturată cred că exprimă, mai mult decât orice alte cuvinte, bucuria Andreei la revederea tânărului edil şi a fostului coleg de la TVR1. Citeşte mai departe
Aflat în vizită la Bucureşti, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, primarul Chişinăului - Dorin Chirtoacă – nu a ezitat să-mi acorde un interviu, în exclusivitate, pentru emisiunea “Mai aproape de Europa” de la Vocea Basarabiei şi pentru www.stelapopa.unimedia.md , despre alegerile prezidenţiale din România.
Întrebat cum au decurs alegerile pentru prezidenţialele din România la Chişinău şi cum au fost văzute acestea din capitala R. Moldova, Dorin Chirtoacă a răspuns: “într-o atmosferă de libertate”, ceea ce, trebuie să amintim, nu era în anii precedenţi.
Primarul Chişinăului a mai declarat pentru “Mai aproape de Europa” că “atunci când privim şansele Băsescu – Geoană Citeşte mai departe
Teatrul Odeon de la Bucureşti a prezentat în acest weekend premiera spectacolului “În container”, montat de Cristian Ban, după piesa dramaturgului şi jurnalistului basarabean Constantin Cheianu.
La început mi-a părut totul minunat. Piesa era hazlie, iar în sală lumea se amuza copios pe seama replicilor specifice moldovenilor şi a accentului lor inconfundabil. Reveria a ţinut însă până la primul episod, care m-a zguduit prin intensitatea lui. Personajul principal, Igor, un tânăr din R. Moldova, plecat la muncă peste hotare, Citeşte mai departe
Pe 22 noiembrie, cetăţenii români din toate colţurile lumii vor merge să voteze pentru preşedintele României şi să aleagă pe cine vor să aibă pentru următorii patru ani la Cotroceni. Românii, oriunde ar fi ei, în Spania, Italia, Portugalia, SUA sau Republica Moldova, vor vota fiecare după propriile criterii.
Întrebarea este însă următoarea: „Cunosc ei, oare, suficient de mult ce îşi propun candidaţii la fotoliul prezidenţial din România?”. Au răsfoit ei măcar odată programul politic al candidaţilor sau au auzit de acesta? Asta în cazul în care l-au găsit, desigur. Citeşte mai departe
În perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2009 la “Mai aproape de Europa” vă propun două interviuri. Cu Mircea Geoană, candidat la preşedinţia României din partea Partidului Social Democrat şi cu Marian Jean Marinescu, europarlamentar român, susţinător al preşedintelui Traian Băsescu pentru al doilea mandat. Aflaţi cum va susţine Mircea Geoană R. Moldova dacă va fi ales preşedinte al României şi de ce consideră Marian Jean Marinescu că “preşedintele Traian Băsescu este văzut la Bruxelles ca un avocat foarte bun al R. Moldova”. Citeşte mai departe
Marţi, 17 Noiembrie, ora 18.00 Librăria din Centru (apasă pe imagine şi măreşte)
(Bdul. Ştefan cel Mare nr. 126)
Ultimii eretici ai Imperiului spune – cu ironie, cinism si mult umor – povestea a doi eroi din doua lumi diferite: un batrin terorist care a incercat sa-l asasineze pe Stalin, devenit disident, ce a scandalizat mai multe regimuri politice, si un tinar scriitor specialist in tehnici de fraudare a bancilor. Doi eroi din doua generatii diferite, care isi impartasesc idei, tehnici de lupta si subzistenta, secrete de decodare a diverselor limbaje, precum si forme de rezistenta si virusare a unor mecanisme de control si represiune. Doi eroi noncomformisti recomanda cititorilor cele mai ingenioase forme de „aparare civila”, indiferent daca acestia se afla in Gulag sau pe Wall Street. Citeşte mai departe
Acesta este titlul unui interviu acordat de către premierul R. Moldova – Vlad Filat – jurnalistului George Rădulescu, de la cotidianul Adevărul din Bucureşti. Vă invit să-l citiţi în continuare.
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat, în exclusivitate pentru „Adevărul”, că încă plătim cu toţii preţul înţelegerii dintre Hitler şi Stalin prin care sovieticii au ocupat Basarabia.
La sfârşitul săptămânii trecute a fost la Bucureşti şi a acceptat să vorbească, în exclusivitate Citeşte mai departe
Începem revista presei româneşti, despre subiectul R. Moldova, cu un articol din Jurnalul Naţional, care titrează că “Gheţarul” construit de Voronin pe Prut se topeşte, iar Vlad Filat vine la Bucureşti”. Adevărul ne informează că premierul moldovean şi ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, au condus delegaţia Republicii Moldova la Summitul Iniţiativei Central-Europene (ICE), care a avut loc în această săptămână la Bucureşti. Tot Adevărul scrie despre prima vizită a premierului Vlad Filat în România în calitatea sa de oficial.
Din presă aflăm că Emil Boc, primul-ministru român în exerciţiu, s-a întâlnit ieri la Palatul Victoria, cu premierul Republicii Moldova. Citeşte mai departe
Editorialistul şi comentatorul politic George Scarlat a semnat zilele acestea un articol interesant şi provocator în ziarul Ziua, pe care vi-l propun spre citire şi dezbatere mai jos.
Despre posibilele consecinte negative ale unirii dintre Romania si Republica Moldova asupra economiei s-a mai scris. In general s-a spus ca unirea celor doua state ar fi o grea povara pentru statul roman. Dar analizele cu pricina au fost tendentioase. In locul cautarii adevarului, s-a preferat demonstrarea cu orice pret a faptului ca unirea este imposibila. Propagandistii antiromani au adunat mere cu pere pentru a socoti un cost astronomic al unirii, menit sa compromita orice idee de apropiere a celor doua state romanesti. Circula o multime de prejudecati despre posibilitatea unirii dintre Romania si Basarabia. Multe opinii apartin unor oameni de buna credinta, Citeşte mai departe
Nicolae Iorga: “România este o ţară înconjurată de români“.
Am stat de vorbă la finele săptămânii trecute cu doi dintre cei mai mari purtători ai stindardului românesc în Serbia – părintele Boian Alexandrovici şi Duşan Pârvulovici, redactor şef al agenţiei Timoc Press.
Preotul Boian Alexandrovici este primul preot român din Valea Timocului (Serbia) care, după 180 de ani de absenţă a liturghiei în limba română în Serbia Răsăriteană, a avut curajul sa construiască o biserică ortodoxă română. A ridicat sfântul lăcaş pe un teren propriu, din banii familiei sale şi din ce a mai adunat de la credincioşi. Pentru acest gest a fost intens persecutat atât de către autorităţile sârbe locale, cât şi de însuşi episcopul sârb Iustin. Citeşte mai departe
Pe 22 noiembrie, cetăţenii români din toate colţurile lumii vor merge să voteze pentru preşedintele României şi să aleagă pe cine vor să aibă pentru următorii patru ani la Cotroceni. Românii, oriunde ar fi ei, în Spania, Italia, SUA sau RM vor vota fiecare după propriile criterii. Întrebarea este însă următoarea: cunosc ei, oare, suficient de mult ce îşi propun candidaţii la fotoliul prezidenţial din România? Au răsfoit ei măcar programul politic al candidaţilor sau au auzit de acesta? Citeşte mai departe
Vă întrebam, nu cu foarte mult timp în urmă, dacă v-aţi gândit vreodată ce a făcut, ce a gândit şi cum a reacţionat la vitregiile istoriei omul care a locuit în “ultima casă din URSS”? Tot atunci spuneam că puţini sunt cei care s-ar gândi la un asemenea personaj, dar anume el, acel om din acea ultimă casă poate fi cel mai bun cronicar al vremurilor trecute.
Ei bine, acum, pe acel om din acea ultimă casă din URSS îl puteţi găsi şi la Chişinău. Jurnalistul ieşean Ştefan Susai l-a suprins şi îl aduce prin intermediul Cartier-ului în prima sa carte - “Ultima casă din URSS“.
Lansarea volumului va avea loc joi, 8 noiembrie, la Librăria din Centru a editurii Cartier. Invitaţii autorului sunt scriitorul şi politicianul Iurie Colesnic, jurnalista Alina Radu de la Ziarul de Gardă, scriitorul Constantin Cheianu. Moderator – Emilian Galaicu-Păun, traducător, redactor-şef al Editurii Cartier. Citeşte mai departe
La Chişinău politicienii au început să negocieze pe la restaurante votarea candidaturii preşedintelui ţării. Ceea ce lasă loc de interpretării. Unii, mai pesimişti, cred că începe un fel de-a v-aţi ascunselea pe scena politică moldovenească, unde comuniştii şi AIE-ul îşi vor arăta care mai de care muşhii, iar preşedintele nu va fi votat. Citeşte mai departe
Românii îşi vor alege preşedintele, primul tur fiind pe 22 noiembrie iar turul doi pe 6 decembrie. Sunt aşteptaţi la urne toţi românii cu drept de vot, inclusiv cei ce locuiesc în Republica Moldova. Ultima dată, la alegerile generale, din toamna anului trecut, regimul Voronin a încercat să limiteze dreptul de vot al românilor basarabeni şi nu a permis decât deschiderea a patru secţii de votare, la Amabasada şi Consulatul României din Chişinău. La alegerile prezidenţiale ce urmează în curând, cetăţenii români din Republica Moldova vor putea vota în 13 secţii de votare, dintre care patru la Chişinău şi câte una la Orhei, Nisporeni, Ungheni, Bălţi, Cahul, Giurgiuleşti, Anenii Noi, Căuşeni şi Soroca. Citeşte mai departe
Începem revista presei de astăzi cu ziarul Gardianul şi Ziua care scriu că o misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) a ajuns la o înţelegere cu autorităţile din Republica Moldova pentru un acord de împrumut în valoare de 588 milioane de dolari, pe o perioadă de trei ani. Potrivit unui comunicat al instituţiei financiare internaţionale, împrumutul ar putea fi aprobat de conducerea FMI în ianuarie 2010. Despre acest împrumut scrie şi Gândul în paginile sale.
“Vladimir Voronin ar putea fi audiat în legatură cu evenimentele din aprilie de la Chişinău” Citeşte mai departe
Uniunea Sovietică a ucis peste 20 de milioane de nevinovaţi, bărbaţi, femei, copii. Zeci de milioane de oameni au fost asasinaţi deoarece nu s-au adaptat rigorilor „revoluţiei sociale” şi ale formării „omului nou”. “The Soviet Story”, în regia lui Edvins Snore, este „povestea sovietelor” – povestea masacrelor politice puse la cale în numele unor utopii dictatoriale criminale: comunismul şi nazismul.
Povestea unor experimente sociale diabolice, cu milioane şi milioane de victime nevinovate aruncate în gropi comune, care n-au avut nici măcar dreptul la memorie. Orice rezistenţă era pedepsită. Filmul începe cu genocidul înfometării din Ucraina Citeşte mai departe
Vineri, 23 octombrie, la Bucureşti, în cadrul conferinţei “NATO şi noul concept strategic. Priorităţile României”, organizată de Centrul Pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning şi de Colegiul Naţional de apărare a României, s-a discutat pe larg despre relaţia cu NATO. Unul dintre oaspeţii de seamă ai evenimentului a fost Jamie Shea, director pntru Planificare Politică la NATO, căruia i-am solicitat un interviu pentru emisiunea “Mai aproape de Europa”. Aflaţi ce crede domnia sa despre relaţia NATO – R. Moldova.
Piedicile puse în calea cetăţenilor Republicii Moldova, care doresc să călătorească în Uniunea Europeană reprezintă unul dintre motivele subdezvoltării acestui stat şi izolării sale de familia euro-atlantică.
Explicaţiile de la Bruxelles privind obligativitatea vizei sunt puţin credibile, dacă vom compara situaţia Republicii Moldova cu cea a altor state. Citeşte mai departe
Începem revista presei cu Evenimentul Zilei din care aflăm că, la fel ca şi în 2008, în clasamentul privind libertatea presei, întocmit de organizaţia “Reporteri fără frontiere”, Republica Moldova coboară tocmai 16 locuri faţă de anul trecut şi ajunge pe 114! Aceeaţi sursă mai scrie că alegerile prezidenţiale programate în această săptămână au fost amânate, iar comuniştii au adus deja în discuţie dizolvarea parlamentului. De altfel, despre acest subiect a scris întreaga presă română. Evenimentul Zilei anunţă şi că R. Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru Citeşte mai departe
„Preţuieşte viaţa” este un concept iniţiat de vedetă şi folosit ca o „umbrelă” pentru campaniile umanitare realizate de-a lungul ultimilor ani.
Andreea Marin: “Departe de a fi o încercare de a-mi descoperi veleităţi de scriitor sau de a pretinde că le ştiu pe toate peste noapte, cartea din mâna ta e bucuria simplă de a-ţi împartăşi câte ceva din toate cele bune pe care le-am aflat, le-am simţit, Citeşte mai departe
Asupra acestui subiect am discutat în această sâmbătă cu invitaţii emisiunii “Mai aproape de Europa” de la Vocea Basarabiei. Este vorba de Viorel Patrichi, editorialist la ziarul “Gardianul” şi Vlad Stoicescu, comentator politic la “Evenimentele Zilei” de la postul de televiziune B1. Citeşte mai departe
UPDATE: Ascultă mai jos declaraţia lui Viorel Patrichi despre această informaţie.
Ei, ce spuneţi de o asemenea propunere?
Am găsit informaţia pe Romanian Global News. Agenţia scrie: ”Surse ale Romanian Global News au declarat că preşedintele Băsescu se poate gândi la un premier total independent de clasa politică de la Bucureşti nominalizarea sa fiind Dorind Chirtoacă, actualul primar al Chişinăului. Precizăm ca dl. Chirtoaca îndeplineste cel puţin o condiţie de bază, având cetăţenia română”.
Deci, să înţelegem că, după înlaturarea lui Emil Boc, Traian Băsescu ar fi luat în calcul inclusiv candidatura lui Dorin Chirtoacă? Presa română a început deja să vehiculeze ideea. Citeşte mai departe
“Nu vreau să generalizez şi nici să afirm că mica mea plimbare de şapte zile într-un oraş poate da cheia înţelegerii realităţilor de acolo, dar contrastul de pe cele câteva străzi din centrul Chişinăului este izbitor, cu atât mai mult cu cât cele două lumi par a se ignora una pe cealaltă. Uneori se mai întâlnesc… De mai multe ori în baruri sau restaurante câte o tânără frumoasă, cu o rochie demodată pe ea, cu ciorapi vechi şi ţesuţi, cu pantofi a căror istorie părea a fi lungă, fardată stângaci, stă la masă cu domni străini semnificativ mai în vârstă, încercând să fie zâmbitoare, dinamică şi efervescentă”.Citeşte mai departe
Editorialul emisiunii – George Scarlat, jurnalist şi comentator politic (Bucureşti).
Invitaţi: Tudor Panţîru, deputat în Parlamentul României, Andrei Bădin, comentator politic şi jurnalist Antena 3, Constantin Cheianu, jurnalist şi dramaturg, Ştefan Susai, jurnalist.Citeşte mai departe
Am auzit mai multe voci arătându-se îngrijorate de summitul CSI de la Chişinău şi de posibilele lui consecinţe. Altele spun însă că i se dă prea mare importanţă în peisajul autohton. Tind să mă aliniez mai mult celor din urmă, deşi le dau dreptate, într-o oarecare măsură, şi primilor.
“Ce chestie super faina asta, sa vii in piata ca un ins oarecare si sa pleci de acolo erou-erou!”
Editura Cartier va invita la lansarea cartii lui Constantin Cheianu, Sex & Perestoika, Colectia Rotonda, Joi, 8 octombrie 2009, incepind cu ora 17.00, la Libraria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta, nr. 16, Bucuresti.
„Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice… N-am putut decît să exclam: Dar Ţările Baltice şi Moldova nu aparţin Uniunii Sovietice!..“ (Margaret Thatcher, Le Figaro, 29 august 1990)
Frontiera euro-atlantică a ajuns la Prut şi există riscul să rămînă acolo, cel puţin pentru încă o generaţie. Citeşte mai departe
După ce am terminat liceul, ne-am continuat fiecare drumul, urmându-ne destinul. Au rămas în urmă profesorii dragi, cei care au pus, la rândul lor, piatră de temelie la formarea noastră. Ce te faci, însă, când, întorcându-te la liceu, descoperi că profesorii care ţi-au predat cu atâta drag şi dăruire au fost forţaţi să plece din R. Moldova de către comunişti pentru simplul fapt că erau… români din România! Ei bine, eu şi colegii mei am avut această experienţă şi iată că, după exact zece ani, mi-am regăsit unul dintre profesorii care mi-a predat la liceul “Prometeu” din Chişinău. Despre experienţa de la Chişinău a profesorilor mei din România aflaţi mâine Citeşte mai departe
Pe unul din siteurile transnistrene, analistul rus Radii Conchin spunea zilele acestea că, în primăvară, „transformările de la Chişinau au fost privite la Moscova precum scenele din “Războiul Lumilor” de H. G. Wells” şi luate drept „fantezii amuzante”. Numai că „fanteziile amuzante” au evoluat, iar odată cu numirea lui Mihai Ghimpu în funcţia de Preşedinte al Parlamentului, Rusia a înţeles că nu e de glumă şi, din două rele, îl caută pe cel mai mic. Citeşte mai departe
Începând cu sâmbătă, 3 octombrie, studioul de la Bucureşti al Postului de Radio Vocea Basarabiei revine cu emisiunea “Mai aproape de Europa”(ascultă aici câteva emisiuni).
Emisiunea se va difuza săptămânal, în ziua de sâmbătă, cu începere de la ora 18.00 şi în reluare de la ora 23.00, iar duminică dimineaţa la ora 3.00. În această săptămână voi discuta cu analiştii de la Bucureşti Citeşte mai departe
Aseară am fost la Teatrul Nottara, acolo unde a avut loc avanpremiera piesei “În Piaţa Vladimir”, de Luminiţa Razumovskaia. Regia şi coloana sonoră îi aparţin actorului şi regizorului basarabean Petru Hadîrcă. Fost director al Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” din Chişinău, scos, de altfel, de la conducerea acestei instituţii din motive politice.
Spectacolul, în două personaje, a fost interpretat de doi actori consacraţi – Luminiţa Gheorghiu şi Emil Hossu Citeşte mai departe
“Republica Moldova trebuie să revină acasă” a spus săptămâna aceasta vice-preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României- Viorel Badea, senator pentru Românii din Europa şi Asia, care şi-a lansat la Chişinău un birou senatorial. Un lucru mare spun unii, iar alţii că e un act de curaj, deoarece implică multă muncă. Aşadar, pe marginea acestui subiect ascultaţi în această emisiune autorul ideii lansării acestui birou la Chişinău – Viorel Badea.
Am primit zilele acestea de la o cititoare fidelă a blogului meu, Nina Gonţa Coleaghin, basarabeancă stabilită în Iaşi, un text despre Grigore Vieru. Sunt momente memorabile de la o întâlnire din anul 1985 cu marele poet.
Citeam azi Evenimentul Zilei şi am găsit acest titlu interesant. Era vorba de România, dar îmi suna atât de cunoscut şi… nu foarte departe de “regimul comunist” pe care tocmai se pare că l-am depăşit şi noi, cei din R. Moldova. Potrivit ziarului, printre cele mai populare bancuri româneşti rămân cele din perioada comunistă, cu tovarăşu şi tovarăşa, cu miliţieni, Secu şi în care erau ridiculizate aspectele absurde şi aberaţiile epocii. Să spui anumite bancuri, în anumite cercuri putea însemna o condamnare sigură în vremurile comunismului apus de peste Prut, scrie Evenimentul Zilei. La noi regimul lui batea (trad. rusă – tătuca) nu a ajuns până acolo, dar persecuţiile nu au lipsit . 
Fostul ministru de externe al României, Adrian Cioroianu, mi-a acordat astăzi un interviu, în exclusivitate, pentru “Mai aproape de Europa”. Aflaţi cum vede domnia sa situaţia Republicii Moldova în 2010, drumul european şi relaţia acesteia cu Bruxelless-ul, dar şi cu Bucureştiul. 
Citeam zilele acestea părerile mai multor analişti, de o parte şi de alta a Prutului care, făcând bilanţul lui 2009, găseau evenimentul 7 aprilie, indubitabil, drept cel mai important punct de răscruce al anului care ne părăseşte. Un an pe drept cuvânt istoric şi de o importanţă crucială pentru viitorul R. Moldova. Un an în care generaţia lui 7 aprilie, aşa cum îmi place să i se spună, şi-a arătat forţa, la propriu şi la figurat. 
Desfasurator emisiunea “Mai aproape de Europa” – 26.12.2009:
Cu ocazia Craciunului vă propun să ascultaţi un interviu realizat zilele acestea cu ziaristul şi teologul George Rădulescu. Aflaţi de unde vine diferenţa între stilul vechi şi stilul nou al Crăciunului şi de ce calendarul a trebuit să fie modificat, la un moment dat, de către bisericile ortodoxe. Din discuţie mai aflaţi de ce nu are nicio logică cearta şi disputa pe marginea acestui subiect.
Vă propun spre lectură un articol semnat de reputatul jurnalist Petru Bogatu, care ar merita o dezbatere publică mai largă şi ar trebui să pună pe gânduri breasla jurnaliştilor de la noi. 
Preluat pe 
Odata cu izgonirea de la putere a comunistilor lui Voronin, Moscova a intrat in panica vazand ca imperialismul rusesc pierde teren intre Prut si Nistru.
Desfăşurător “Mai aproape de Europa” – 19 decembrie 2009:
„Chişinăul taie sârma ghimpată de pe Prut” 
Zilele acestea am stat de vorbă cu Iuliana Gorea Costin, primul ambasador al R. Moldova la Consiliul Europei, Presedintele Asociaţiei Europene de Strategii Politice, dar şi fosta directoare a liceului “Mircea Eliade” din Chişinău. Amintesc că Iuliana Gorea Costin este prima femeie care a participat la alegerile prezidenţiale din 1996, dar si la cele locale din 2007. Este soţia primului primar de Chişinău, de după 1990, regretatul Nicolae Costin. 
Am fost anul trecut în Portugalia şi am scris impresiile despre moldovenii plecaţi la muncă peste hotare. În articolul 
Sumarul emisiunii:
Problema limbii revine în discuţia opiniei publice din R. Moldova. Şi nu oarecum. Cei care o repun pe tapet nu sunt jurnaliştii, analiştii sau mai ştiu eu cine, ci nume politice grele: Ghimpu şi Medvedev, ambii preşedinţi de state.
Scrisoare deschisă românilor de pretutindeni
Preluat pe Vocea Basarabiei
Prezent la o conferinţă la Bucureşti, istoricul Ion Varta, a declarat, de curând, că cei tineri sunt cei care vor fi promotorii de mai departe ai Republicii Moldova. “Actuala guvernare, într-un fel, trebuie să-şi asume şi nişte responsabilităţi în faţa acestor tineri, deoarece este, într-un fel, şi exponentul intereselor lor. Iar tinerii au produs schimbarea, trebuie să recunoaştem acest lucru”, explică Ion Varta într-un interviu acordat în exclusivitate pentru “
“Eu sunt ca plugarul care se scoală dimineaţa. Şi când mă uit dimineaţa spre Răsărit, văd Basarabia” Petre Carp
Fosta mea colegă, Liliana Arnăutu, plecată de curând din R. Moldova, mai mult de nevoie decât de voie, scrie pe blogul personal experienţa pe care a trăit-o în R. Moldova şi de ce a fost nevoită să emigreze. Nu am decât a spune: “Încă o familie de tineri şi-a luat lumea în cap”. Citiţi atent textul scris de jurnalistă.
Desfăşurător:
Prezenţa basarabenilor cu cetăţenie română la votul pentru alegerile prezidenţiale din România este foarte importantă deşi, aparent, cele 9000 de voturi exprimate în RM nu înseamnă mare lucru faţă de votul a milioane de români. Până acum basarabenii şi RM nu prezentau importanţă pentru politicienii din România. Românii uitaseră de RM, din cauza fenomenului „voroninizării” Moldovei, adică, a confuziei dintre regimul Voronin şi marea masă a basarabenilor.
Preluat pe 
Aceasta este părerea lui Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, de la Bucureşti, intervievat zilele acestea alături de Marian Voicu, jurnalist TVR, despre impresiile în urma primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din România. Şi Marian Voicu spune că subiectul R. Moldova “nu a fost reflectat deloc” în actuala campanie prezidenţială din România ţi nu a fost o miză. Despre şansele celor doi candidaţi, care se vor confrunta în al doilea tur de scrutin, Traian Băsescu şi Mircea Geoană, despre ce înseamnă prezenţa la vot a celor aproape 9 mii de cetăţeni români în R. Moldova, dar şi despre cum va fi relaţia Bucureşti-Chişinău după 6 decembrie, indiferent cine va fi ales preşedinte al României, aflaţi din audio de mai jos. 
Aflat în vizită la Bucureşti, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a acordat un interviu interesant jurnalistului George Rădulescu, realizator al proiectului “La masa Adevărului”, de la ziarul bucureştian Adevărul. 
Pe 22 noiembrie, cetăţenii români din toate colţurile lumii vor merge să voteze pentru preşedintele României şi să aleagă pe cine vor să aibă pentru următorii patru ani la Cotroceni. Românii, oriunde ar fi ei, în Spania, Italia, Portugalia, SUA sau Republica Moldova, vor vota fiecare după propriile criterii.
Acesta este titlul unui interviu acordat de către premierul R. Moldova – Vlad Filat – jurnalistului George Rădulescu, de la cotidianul Adevărul din Bucureşti. Vă invit să-l citiţi în continuare.
Nicolae Iorga: “România este o ţară înconjurată de români“.
Vezi 
Începem revista presei de astăzi cu ziarul Gardianul şi Ziua care scriu că o misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) a ajuns la o înţelegere cu autorităţile din Republica Moldova pentru un acord de împrumut în valoare de 588 milioane de dolari, pe o perioadă de trei ani. Potrivit unui comunicat al instituţiei financiare internaţionale, împrumutul ar putea fi aprobat de conducerea FMI în ianuarie 2010. Despre acest împrumut scrie şi Gândul în paginile sale.
Uniunea Sovietică a ucis peste 20 de milioane de nevinovaţi, bărbaţi, femei, copii. Zeci de milioane de oameni au fost asasinaţi deoarece nu s-au adaptat rigorilor „revoluţiei sociale” şi ale formării „omului nou”. “The Soviet Story”, în regia lui Edvins Snore, este „povestea sovietelor” – povestea masacrelor politice puse la cale în numele unor utopii dictatoriale criminale: comunismul şi nazismul. 
La 
“Nu vreau să generalizez şi nici să afirm că mica mea plimbare de şapte zile într-un oraş poate da cheia înţelegerii realităţilor de acolo, dar contrastul de pe cele câteva străzi din centrul Chişinăului este izbitor, cu atât mai mult cu cât cele două lumi par a se ignora una pe cealaltă. Uneori se mai întâlnesc… De mai multe ori în baruri sau restaurante câte o tânără frumoasă, cu o rochie demodată pe ea, cu ciorapi vechi şi ţesuţi, cu pantofi a căror istorie părea a fi lungă, fardată stângaci, stă la masă cu domni străini semnificativ mai în vârstă, încercând să fie zâmbitoare, dinamică şi efervescentă”.
Editorialul emisiunii – George Scarlat, jurnalist şi comentator politic (Bucureşti).
Am auzit mai multe voci arătându-se îngrijorate de summitul CSI de la Chişinău şi de posibilele lui consecinţe. Altele spun însă că i se dă prea mare importanţă în peisajul autohton. Tind să mă aliniez mai mult celor din urmă, deşi le dau dreptate, într-o oarecare măsură, şi primilor.
„Din discuţiile mele cu Gorbaciov am reţinut că principala sa preocupare era să menţină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice… N-am putut decît să exclam: Dar Ţările Baltice şi Moldova nu aparţin Uniunii Sovietice!..“ (Margaret Thatcher, Le Figaro, 29 august 1990)
După ce am terminat liceul, ne-am continuat fiecare drumul, urmându-ne destinul. Au rămas în urmă profesorii dragi, cei care au pus, la rândul lor, piatră de temelie la formarea noastră. Ce te faci, însă, când, întorcându-te la liceu, descoperi că profesorii care ţi-au predat cu atâta drag şi dăruire au fost forţaţi să plece din R. Moldova de către comunişti pentru simplul fapt că erau… români din România! Ei bine, eu şi colegii mei am avut această experienţă şi iată că, după exact zece ani, mi-am regăsit unul dintre profesorii care mi-a predat la 
Articol preluat pe Moldova.org
