Am urmat exemplul Mariei Basescu!

Ceva timp in urma, in Jurnal de Chisinau, ziarista Alina Gutu scria un articol in Jurnal TV despre o noua pasiunea a mea – sportul ecvestru. Trebuie sa recunosc ca de mult ma tenta acest sport, iar cand am avut ocazia sa urc pe un cal adevarat, nu am ezitat. Mi-am amintit atunci ca prima doamna a Romaniei, Maria Basescu, are si ea acest hobby, asa ca am vrut sa inteleg de ce este atat de special si unic hipismul si de ce este considerat un sport de elita. Chiar daca nu mai urcasem pe un cal tocmai de la varsta de 6 de ani, dar si acela ponei, acum, dupa exact 20 de ani mi-am luat inima in dinti si… AVANTE.

Blestemul Manuscrisului – O altă repovestire a istoriei noastre

Blestemul manuscrisului, Întemeierea Tării Românesti, luptele pentru independentă, marile mistere ale istoriei, cavaleri si domnitori, catolici si ortodocsi, iubiri interzise, aliante secrete, crime si executii… Opt secole de istorie în umbra misteriosului Manuscris. Un manuscris negru, un manuscris blestemat să nu poată fi citit niciodată… Amintirile oamenilor adunati într-un popor se cheamă istorie. I

Ieri si mâine – căutări prin timp, care trebuie să răspundă întrebărilor de azi! Poporul care a introdus în istoria civilizatiei două dictoane: Capul plecat sabia nu-l taie! Si Apa trece pietrele rămân! Merită mai mult respect!

Citeşte mai departe

Influenţa limbii ruse descreşte pe plan mondial, dar creşte în R.Moldova !

Conform statisticilor mondiale, limba rusă se află pe lista celor mai vorbite 10 limbi în lume. Totodata, aceleaşi statistici estimează că numărul oamenilor care vorbesc ruseşte este în descreştere. În multe ţări din Europa Centrală şi de Est, limba rusă este asociată cu lecţii obligatorii sub regimul comunist.

În ciuda scăderii influenţei limbii ruse la nivel mondial, în unele foste ţării sovietice, inclusiv în R. Moldova, se constată însă o resurecţie a acesteia. Jurnalista Stela Popa a surprins acest paradox şi îl prezintă în analiza de mai jos.

Românii basarabeni faţă în faţă cu uninominalul

Legea votului uninominal din Romania a trezit la Bucuresti si alte capitale europene, unde traiesc cetateni romani, polemici si discutii. Din pacate, la noi nu se vorbeste aproape deloc despre consecintele acestei legi asupra reprezentarii cetatenilor romani din R. Moldova in viitorul parlament din Romania. In urma unor discutii care au avut loc la Bucuresti, cu referire la aceasta lege, incerc sa ridic in acest text o serie de intrebari legate de acest aspect la care atat politicienii, reprezentantii societatii civile, dar si expertii de pe ambele maluri ale Prutului trebuie sa gaseasca cele mai bune solutii.

Citeşte mai departe

Întrebare de 4 iulie: Oare când SUA va vedea în Republica Moldova un partener strategic?

Jurnalista Stela Popa a realizat un comentariu despre modul în care a fost sărbătorită Ziua Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. În articolul de mai jos ne prezinta inclusiv declaraţiile grele, care au fost lansate de către Preşedintele României, Traian Băsescu, şi Ambasadorul SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman.

Prezenta la eveniment, jurnalista ne impartaseste cateva impresii. In final, ea insa se intreabă: “Oare când un ambasador al celui mai puternic stat de pe glob va vorbi la fel la Chişinău şi va vedea în noi un partener strategic?”.

Citeşte mai departe

Discuţii la Cotroceni: Pericolul cel mai mare pentru Republica Moldova este o „soluţionare” a conflictului transnistrean în interesul Rusiei

Rusia erodează relaţiile dintre Republica Moldova şi România * Chişinăul aruncă Bucureştiului vina pentru eşecurile proprii * Ungaria joacă în R.Moldova un rol mai activ şi mai eficient decât Romania * Pericolul cel mai mare pentru R. Moldova este o „soluţionare” a conflictului transnistrean în interesul Rusiei * În 2009, ideea UE va fi mai atractivă pentru electoratul moldovean, decât soluţionarea conflictului transnistrean * Uniunea Europeană este „prezenţă absentă” în R. Moldova * Cetăţenia română trebuie gândită ca un model de europenizare a ţării noastre * După 2009, în interiorul societăţii va fi „o explozie”.

Citeşte mai departe

Deşi a fost boicotat de Chişinău, Eugen Doga a strălucit la Bucureşti

EXCLUSIV. Maestrul Eugen Doga şi-a împlinit visul vieţii sale – a sustinut la 31 mai 2008 un concert de excepţie la Ateneul Român din Bucureşti.

Şi asta în ciuda faptului că pe ultima sută de metri orchestra Companiei Teleradio Moldova a refuzat să fie alături de Eugen Doga, cum era planificat anterior. Presa de la Chişinău a scris despre acest subiect că ar exista „un ordin de sus”. Jurnalista Stela Popa a realizat, în exclusivitate pentru portalul de ştiri UNIMEDIA, un interviu cu marele maestru Eugen Doga.

Citeşte mai departe

Există o „diasporă moldovenească”?

R. Moldova, stat apărut pe harta lumii cu puţină vreme în urmă, s-a remarcat mai degrabă prin exodul cetăţenilor săi de la 1990 încoace. Această masă de cetăţeni, cea mai importantă din Europa, din punct de vedere proporţional, este definită acum ca o „diasporă”.

Cine sunt ei, câţi sunt, de ce au plecat, ce au lasat in urma lor si cu ce au imbogatit patrimoniul valorilor autohtone? Aceastea sunt intrebarile care pot clarifica daca exista realmente o diaspora moldoveneasca si cu ce se deosebeste ea de celelalte similare.

Citeşte mai departe

Cine îşi mai aminteşte de Podul de Flori ?

Astăzi, 6 mai 2008, se împlinesc 18 ani de la primul Pod de Flori. În ultimii ani, la Chişinău, evenimentul a trecut neobservat. Ce s-a ales între timp de idealurile proclamate atunci la Prut, care mai este semnificaţia Podului de Flori şi cine îşi mai aminteşte de el, am aflat chiar de la protagoniştii acelui eveniment de necrezut pentru acele vremuri. Am ales cinci reprezentanţi ai unei generaţii care a fost implicată activ în evenimentele din 6 mai 1990: Grigore Vieru, Ion Hadîrcă, Mircea Druc, Ion Ungureanu şi Nicolae Dabija (vezi coloana foto – sonoră de mai jos). Ei sunt reprezentanţii unei generaţii care are, cel puţin, meritul de a fi crezut în ceva şi de a fi încercat să-şi îndeplinească visul.

Citeşte mai departe

Un „Pod de Flori” refuzat în 2008

Au trecut 18 ani de la primul Pod de Flori. În ultimul timp, la Chişinău, evenimentul a trecut mai mult neobservat. Realităţile de la noi i-au făcut pe oameni să uite de idealurile proclamate la 6 mai 1990; şi asta fie din lipsă de interes, din neglijenţă, sau, şi mai rău, din omisiunea intenţionată a guvernanţilor.
După aproape jumătate de veac, Podul de Flori a făcut să se reîntâlnească, fie şi pentru o perioadă scurtă, românii de pe ambele maluri ale Prutului. Puţini ştiu că, în componenţa echipei care pregătea evenimentul din partea R. Moldova, a fost prezent şi actualul preşedinte, Vladimir Voronin, pe atunci Ministru de Interne.

Citeşte mai departe