Prioritatile presedintiei cehe a UE si R. Moldova

3 December 2008 02:41 Stela Popa Articole,

Conform corespondentului NewsIn la Bruxelles, “Preşedinţia cehă a UE avantajează România şi priorităţile sale de politică externă”. Va invit sa cititi corespondenta de mai jos, in care  este invocata si “perspectiva europeana pentru Republica Moldova”.

Ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români în statele membre, aprofundarea relaţiilor UE-Republica Moldova, solidaritate şi securitate energetică şi un puternic parteneriat transatlantic cu noua administraţie Obama sunt câteva din priorităţile preşedinţiei cehe a UE ce va începe luna viitoare.

Sub motto-ul “Europa fără bariere”, Cehia preia de la Franţa preşedinţia semestrială a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2009, fiind urmată de Suedia şi apoi de Spania şi Belgia în 2010.

“Barierele pot fi de multe feluri – între vechile şi noile state membre, pe piaţa muncii, între UE şi ţări terţe, în administraţie sau pentru persoanele cu handicap”, a declarat luni Milena Vicenova, ambasadoarea Republicii Cehe pe lângă Uniunea Europeană, în cursul unei prezentări a preşedinţiei cehe la Camera de Comerţ britanică din Belgia, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles.

Ambasadoarea a explicat că cele trei mari priorităţi ale preşedinţiei cehe a UE vor fi economia, energia şi politica externă.

La capitolul economie, Cehia va promova ridicarea restricţiilor pe piaţa forţei de muncă din UE, a precizat Vicenova, menţionând raportul prezentat luna trecută de comisarul european pentru muncă şi afaceri sociale,Vladimir Spidla, de asemenea de origine cehă, care demonstra că aderarea noilor state membre nu a dus la dezechilibre în vechile state membre şi încuraja ţările să ridice restricţiile.

“Republica Cehă susţine libera circulaţie a forţei de muncă şi nu a impus restricţii muncitorilor din România şi Bulgaria după aderarea celor două ţări la UE”, a reamintit ambasadoarea cehă.

Cincisprezece ţări au impus restricţii totale sau parţiale cetăţenilor români şi bulgari: Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania şi Ungaria. Contrar temerilor acestor ţări, ele nu au fost invadate de muncitori români şi bulgari după aderare, salariile şi locurile de muncă naţionale nu au fost afectate, iar migranţii au venit pentru a munci, nu pentru a profita de ajutoarele de şomaj, argumenta raportul prezentat de comisarul Spidla.

Numărul românilor şi bulgarilor rezidenţi în celelalte 25 de state membre a crescut de la 690.000 în 2003 la 1,6 milioane la sfârşitul anului 2007.

“Deşi semnificativ în termeni absoluţi, numărul cetăţenilor bulgari şi români pare modest corelat la populaţia totală din ţările gazdă. Între 2003 şi 2007, proporţia bulgarilor şi românilor în UE-15 (vechile state membre – n.r.) a crescut de la 0,2% la 0,4%, deşi cu diferenţe semnificative între statele membre. În 2007, Spania şi Italia au înregistrat cele mai mari creşteri procentuale în ceea ce priveşte numărul cetăţenilor bulgari şi români, de 1,9%, respectiv 0,7%”, se arăta în raportul citat.

Perspective europene pentru Republica Moldova

La capitolul politică externă, preşedinţia cehă va pune accentul pe dezvoltarea Parteneriatului Estic ce urmează să fie prezentat miercuri, 3 decembrie, de Comisia Europeană şi care se adresează şi Republicii Moldova, alături de Ucraina, Georgia, Azerbaijan, Armenia şi, “în funcţie de situaţia politică”, Belarus, a spus Vicenova.

“Nu va fi vorba de aderarea acestor ţări, dar de accelerarea şi adâncirea cooperării cu ele, pentru că suntem convinşi că este un lucru vital pentru UE”, a explicat ambasadoarea cehă.

Extinderea programului Erasmus pentru studenţii din aceste ţări, precum şi proiecte transfrontaliere şi de coeziune au fost câteva exemple concrete de acţiuni vizate în cadrul Parteneriatului Estic.

Potrivit proiectului de raport văzut de EUObserver, Comisia Europeană va recunoaşte “aspiraţiile europene” ale acestor ţări, propunând semnarea în următorii ani a “acordurilor de asociere” cu cele şase state.

Însă executivul european va sublinia şi că semnarea unui asemenea acord nu garantează o viitoare aderare la UE.

Înfiinţarea unei zone economice de liber schimb cu Republica Moldova şi celelalte cinci ţări, pe modelul celei deja existente cu Islanda, Norvegia şi Liechtenstein – ţări ce nu sunt membre UE – este una dintre propunerile ce vor fi făcute miercuri de Comisia Europeană. În schimb, cele şase state vor fi nevoite să adopte întreaga legislaţie UE, inclusiv să accepte verdictele Curţii Europene de Justiţie, se arată în proiectul de raport.

Executivul european îşi exprimă îngrijorarea faţă de securitatea energetică a conductei de gaz ce tranzitează Transnistria, propunând semnarea unui memorandum de înţelegere care să ducă la “managementul comun şi chiar posesia conductelor de către companii din ţara de tranzit şi cele consumatoare”.

Ambasadoarea Republicii Cehe pe lângă UE a precizat că un summit al Parteneriatului Estic va fi organizat imediat după consiliul de primăvară al UE într-un format 27+6.

Securitate şi solidaritate energetică

Praga este un susţinător puternic al conceptului de solidaritate energetică promovat de Polonia, în cazul unor întreruperi motivate politic din partea Rusiei, principalul furnizor de gaze naturale al ţărilor est-europene.

Spre deosebire de actuala preşedinţie franceză, care a promovat intens reluarea relaţiilor UE-Rusia întrerupte după conflictul din Georgia din luna august, Cehia nu menţionează deloc această relaţie printre priorităţile sale de politică externă sau energetică.

De asemenea, la capitolul schimbări climatice, Praga sprijină poziţia Poloniei de a obţine perioade de tranziţie pentru centralele electrice pe cărbune, care în cazul Cehiei reprezintă 60% din consumul de electricitate.

“Desigur că pentru ţări ca Franţa şi Belgia care au o proporţie redusă de consum de cărbune, îndeplinirea obiectivelor climatice este mai puţin costisitoare. Aici trebuie să existe perioade de tranziţie pentru statele est-europene”, a spus Vicenova.

România s-a alăturat şi ea grupului de state est-europene care încearcă să reducă obligaţiile ce le-ar fi revenit în cadrul planului european pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în UE cu 20% până în 2020, în raport cu 1990.

Argumentul Bucureştiului este acelaşi cu al Pragăi şi Varşoviei – anume de a corela costurile de trecere la industrii nepoluante cu recuperarea decalajelor economice dintre fostul bloc sovietic şi restul Uniunii Europene.

Parteneriat puternic UE-SUA

Republica Cehă, un aliat puternic al Statelor Unite, va găzdui şi summitul UE-SUA cu noul preşedinte american Barack Obama, care va sosi la Praga în anul marcării a 20 de ani de la “Revoluţia de catifea” ce a însemnat sfârşitul regimului comunist în Cehia.

Vicenova a subliniat că din parteneriatul transatlantic face parte şi componenta securităţii energetice, făcând aluzie la proiectul european Nabucco, susţinut de Washington ca strategie de reducere a dependenţei energetice de Rusia.