(Manuscris) Eminescu şi Basarabia
15 June 2009 15:30 Articole,
Acest articol a fost preluat pe UNIMEDIA, Romanism.net și Romanian Global News
“A rosti numele Basarabia e una cu a domina contra dominației rusești. Numele Basarab și Basarabeni exista cu mult înaintea vremii în care acest pămînt devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă”. (Mihai Eminescu, Opere, Volumul X)
Ziua de azi m-a motivat să mă întorc la scrierile sale inconfundabile. Răsfoind prima ediție a textelor scrise de Mihai Eminescu – Opere complete, apărută la Iași, la 1914, m-am oprit la capitolul Cugetări, studii și articole de politică internă și externă. Aici apare și numele Basarabiei, deplânsă atât în publicistică, dar și în câteva versuri scrise de el.
Nu e greu de înţeles de ce. Răpirea Basarabiei de către ruși (mai ales după 1878) – spunea Dumitru Murărașu în Naționalismul lui Eminescu – era în perioada în care activa poetul şi jurnalistul „un fapt prea recent și o rană în trupul națiunii care sângera încă”.
În acest context este binevenit să cităm și un pasaj dintr-un discurs de-al lui Eminescu de la 1868-1870, conceput contra politicienilor, în care poetul își exprimă viziunea care l-a motivat în articolele sale politice: “Ce să vă spun! Iubesc acest popor bun, blînd, omenos, pe spatele căruia diplomații croiesc charte și resbele, zugrăvesc împărații despre care lui nici prin gînd nu-i trece; iubesc acest popor, care nu servește decît de catalici tuturor acelora ce se înalță la putere – popor nenorocit care geme sub măreția tuturor palatelor de ghiață ce i le așezăm pe umeri”.
Basarabia în articolele lui Eminescu
La 1877, Eminescu scria în Curierul de Iași despre suferințele provinciei ca “gemând sub cnut, legată în lanțuri și așteptându-și moartea”. “Blânda soră mezină își îndreaptă slabul ei glas către noi: datori suntem să punem mâna pe arme și s-o salvam”, titra ziarul.
În acest context, Dumitru Murărașu nota în Naționalismul lui Eminescu că răpirea restului din ținutul Basarabiei după Războiul Independenței, “umple sufletul poetului de mânie și revoltă”. Astfel, în ziarul Timpul, pe 1 martie 1878, Eminescu scria: “Însuși numele “Basarabia” țipă sub condeiele rusești. Căci Basarabia nu însemnează decît țara Basarabilor, precum Prusia înseamnă țara rușilor, România țara românilor”. (Vezi: M. Eminescu, Opere, Volumul X, Publicistică, “Timpul”, 1 noiembrie 1877 – 15 februarie 1880, pag. 54)
„Ce se numește astazi Basarabia?”
Tot în Volumul X din Opere găsim un studiu întreg despre Barasarabia, apărut sub semnătura marelui Mihai Eminescu în Timpul, în perioada 3-14 martie 1878. Aici publicistul scrie despre numele și întinderea Basarabiei, apoi despre situația aceastei palme de pământ în veacul al cincisprezecelea, al șaisprezecelea, al șaptesprezecelea, al optsprezecelea, până la al nouăsprezecelea. Eminescu se întreba în articol: Ce se numește astazi Basarabia?
Și tot el răspundea: “Trăgînd o linie de la Hotin, din Nistru pînă în Prut, avem o lature; de la amîndouă capetele ei tragem cîte o linie pînă în Marea Neagră, una de-a lungul Nistrului, cealaltă de-a lungul Prutului; iar capetele acestor două linii le încheiem cu o a patra linie formată prin țărmurii Mării Negre. Acest cuadrilater cam neregulat se numește astăzi Basarabia, deși fără cuvînt”. (M. Eminescu, Opere, Volumul X, Publicistică, “Timpul”, 1 noiembrie 1877 – 15 februarie 1880, pag. 58)
“Pe cîtă vreme Basarabia este în mîinile noastre, Rusia nu va putea cuceri Orientul”
Așa scria Mihai Eminescu despre Basarabia la 1878 în paginile Timpului. Încă de pe atunci genialul Eminescu înţelegea planurile și intențiile de viitor ale Rusiei, nu doar cele de moment:
“Pe cîtă vreme Basarabia este în mîinile noastre, Rusia nu va putea cuceri Orientul. Căci, după cît dăm noi cu socoteala din ciudatele teorii a frontierelor naturale, a barierelor ostile de învins și a victoriilor repurtate la Cahul și Ismail, cam asta este intenția puternicului nostru vecin”. Avea dreptate Eminescu, “intenția puternicului vecin” de la Răsărit mai este prezentă și astăzi, chiar dacă în alte forme – dominaţia şi şantajul energetic, de exemplu.
Mihai Eminescu continuă: “Ni se scoate ochii cu binele ce l-am avut din partea rușilor. Pentru a răspunde și la aceasta ne-ar trebui sa împlem un volum întreg. Destul numai să pomenim că alianța de la Lusc dintre Petru cel Mare și Dim. Cantemir ne-a costat domnia națională și un veac de înjosire și de mizerie, iar cea mai nouă, alianță dintre Rusia și noi a început a aduna nouri grei deasupra noastră. Basarabia, mănăstirile închinate, mii de oameni pierduți în bătălie, zeci de milioane de lei aruncate în Dunare și în fine poate existența poporului românesc pus în joc, iată binele de care ni se cere a ne bucura și a fi mulțămitori”.
Ce ni se opune ?
Eminescu continuă: “Interesul a 80 de milioane do oameni față cu slabele noastre cinci milioane. Dar Temis e cu ochii legați spre a nu vedea părțile ce se judecă, înaintea ei și, în loc de cumpănă în care să se cumpănească deosebirea de greutate între 80 și 5 milioane, ea ar trebui să ia cîntarul. De brațul scurt sau prezent al cîntarului ar atîrna în greu Rusia, de bratul cel lung al unei istorii de 500 de ani atîrnă România cu drepturile sale străvechi și nouă.
Înainte de a încheia, avem a împlini un act de gratitudine, nu pentru noi, asupra cărora nu pretindem ca să se reflecte meritul acestei lucrări, ci pentru țară în genere, careia puținii lucrători pe ogorul istoriei naționale îi oferă azi mijloace de a se apăra”.
Durerea lui Eminescu și neîmpăcarea cu gândul pierderii Basarabiei de la Țara Mamă este exprimată și pe 6 iulie 1878, tot în Timpul, unde publicistul nota: “Deci Basarabia s-a dus de unde nu se mai întoarce, în sânul negrei străinătăți. În zadar Moldoveanul va mai privi în zile senine din vârful Ceahlăului în zarea depărtată Ismailul, Cahulul, Bolgradul și țărmii Mării Negre – în zadar va vedea departe ca margine a orizontului său Cetatea Alba și Chilia; ceea ce va vedea în punctul din care Alexandru Voevod cel Bun va fi rotit ochii pentru a-și măsura țara cu agerimea lor, ceea ce va vedea va fi pământ înstrăinat. În zadar iși va aduce aminte omul cunoscător de cele trecute, cum că tari ori slabi în trecut nu s-a găsit unul dintre noi, care să consfințească pierderea pământului sfânt al patriei, astăzi va găsi sute de oameni, aleși în sfatul țării, care au căutat zile întregi formula ca să scape de acel pământ, căutând a masca cu fraze patriotice lipsa lor de statornicie și de bărbăție, lipsa lor de adevărat și energic patriotism”.
Basarabia în poeziile ale lui Eminescu
Furia pentru Basarabia pierdută, poetul Mihai Eminescu a exprimat-o explicit și în poeziile sale. Dumitru Murărașu scria în Naționalismul lui Eminescu: “Înverșunat e Eminescu împotriva ocupatorilor Basarabiei, pe care-i descrie utilizănd expresii de-o brutalitate rară:
Domnesc pe neam și țară calmuci cu cap de câine
A căror mutră slută și-adânc dobitocească
N’o ’ntrece decât doară inima lor cânească”.
Basarabia apare ca o cerșetoare și o prigonită și în versurile din Scrisoarea a III-a a lui Mihai Eminescu:
Și tu-i asculți în pace cum văduva ascultă,
Pe care-ale ei rude o iau cu vorbe multe,
Tu numai iți știi chinul ce inima îți sfarmă,
Ai plânge dar n’ai lacrimi, Moldovo nu ai mama!
Zadarnic codrii mândri de vânt mereu îi clatini,
Pierdută-i pân’ și umbra măreților Mușatini…
De Vodă Alexandru poate te doare?
Nici la mormânt în lume nu duce vre-o cărare,
Și Ștefan Voevodul în somn adânc, deplin
Visează el că doarme sub un pământ străin?
Luatu-ți-au copiii, mormintele și tot,
Mereu din a ta haină ei rup numai de pot,
Ajuns-ai cerșetoare de-ocară și de silă
Și nimănui de tine în lume nu-i e milă.
“Cu mine este dreptul”
Ceva mai moderat, Eminescu, după cum atestă Dumitru Murărașu, apare în “Românul” din 22-23 Mai 1878, unde, tot cu ocazia răpirii Basarabiei, scrie: „Așa, așa nobilă și frumoasă țară! Secoli întregi părăsită de toată lumea, ai suferit toate viscolele, toate lovirile și credința ta în tine n-a fost zdrobită. Ridică-ți astăzi capul în fața tuturor puterilor celor mari, care ar mai cuteza a se tocmi pentru a împărți naționalitățile ca pe turme și- a tăia în carne vie și zi-le: Mică sunt, dar leală; slabă sunt, dar atotputernică, căci cu mine este dreptul”.
Cred că nu mai este nevoie de vreo concluzie. Vă las pe voi să meditați asupra actualităţii lui Eminescu.
ARHIVA (14 ianuarie 2009).
January 14 2009 la 09:29
Bun Stela,
este de la sine inteles ca Eminescu este un marker identitar, in jurul caruia s-a construit ideea de unitate nationala. Totusi, daca este sa ne luam dupa ideile conservatorului, atunci acestea nu mai sunt valide inca de dupa primul razboi mondial. Lumea este intr-o continua evolutie. Desi in materialul de mai sus incerci sa extrapolezi pe actuala stare de lucruri, gen criza energetica, totusi procesele nationale sau internationale sunt de o alta natura. Rivalitatea comporata alte tactici, desi sensurile sunt aceleasi de mii de ani. Este interesant ca dupa Eminescu nu mai regasim un asemenea factor coagulant al identitatii romanesti. Crezi ca este o problema privind constructia unei idei nationale? Apropo, dupa parerea ta, ce tip de idee nationala ar trebui sa fie promovata pentru actuala stare de lucruri? De exemplu, ideea si integrarea europeana se fundamenteaza pe patriotismul constitutional. Insa, daca privim mai atent la ceea ce se petrece la nivelul statelor membre, avem totusi particularitati, care de multe ori sunt antagonice cu ceea ce promoveaza UE. In cazul acesta, utilizand markerii identitari, cum ar trebui sa isi fundamenteze atat Romania, cat si Republica Moldova, propriile idei nationala? Te invit sa raspunzi la aceste provocari, in cel mai onest mod!
Stela Popa: Coments, multumesc pentru comentariu. Intrebarea pe care ai ridicat-o este una foarte importanta pentru noi. Nu am un raspuns foarte complet, dar incerc sa schitez elementul principal al acestei chestiuni.
Tocmai problema “markerilor identitari” si este, cred eu, problema identitatilor nationale ale RM in relatia cu identitatea Romaniei. Romania are o identitate nationala constituita si acceptata, iar pentru RM problema este ca “markerii identitari”-Stefan Cel Mare, Mihai Eminescu, Limba, etc.etc – se suprapun cu cei din dreapta Prutului. Incercarea de a inventa noi “markeri identitari” (“limba moldoveneasca”, a doua schimbare a imnului de stat, istoria integrata etc.) nu duc decat la confuzie si haos identitar. Sansele de izbanda cu asemnea politici sunt minore.
January 14 2009 la 11:16
Imi place expunerea, este formidabila. De atunci deja, matushka Rusia baga pe gitul nostru ideile de eliberator si pacificator pe ca Marele Eminescu n-a acceptat sa existe. Este pacat ca si atunci si acum marii patrioti si luptatori pentru acest neam nu stau in scaunele conducerii ci pe “strazi”, in publicistica, dar ei ramin in istorie ca pilonii acestui neam, pilonii identitatii noastre, pilonii ce ne fac sa nu uitam cine suntem si ne inspira sa nu cedam in fata nesintirii, arogantei si de ce nu a dusmanului!!!
Bravo Stela!!!
P.S. imi plac articolele de pe blog, dar am o intrebare. De ce ai lucrat pentru EU(Rosca)TV?
Stela Popa: Dream, multumesc pentru mesaj si aprecieri. Iti raspund la intrebare. Atunci era alta situatie la acea institutie mediatica, iar noi credeam cu adevarat ca putem schimba ceva. Pentru o mai buna intelegere iti recomand sa vizionezi cateva stiri video de la acea vreme (inclusiv reportaje realizate de mine) pe care le-am plasat pe youtube http://www.youtube.com/user/popastela
January 14 2009 la 11:20
Idee demna de apreciere. Se vede ca ai lucrat la acest articol, Stela. A fost o placere sa gasesc atatea citate ale lui Eminescu legate de Basarabia. Marele poet, asa cum spui si tu, de pe atunci stia el cu cine avem de a face!!! Stia el ca odata scapata din mina Basarabia, in mina ursului polar, va fi cu greu de recuperat.
Astazi eu spun ca practic e imposibil de recuperat. Bin sa zicem. Nu se vrea unirea. OK . Dar maca in UE de am intra odata!!!!
Stela Popa: Multumesc. Si eu cred ca locul nostru este in UE.
January 14 2009 la 11:24
Vezi un comentariu fenomenal scris pe Unimedia de StefanRO la acest articol. Cu permisiunea lui il reproduc si aici:
Cred ca , daca ar fi trait astazi marele nostru poet, lesina sigur daca vedea ce se intampla, cu limba si poporul “moldovenesc”! Si, bineinteles, era injurat copios de un niste limbrici ca Stati, Voronin, etc….:)) Si mai apareau si alti “cantareti care explicau ca e doar un “naiv” imbrobodit de masoni! Si nu in ultimul rand poate Eminescu a fost “tiganizat” ..ca doar asta e teoria preferata a ultimului rand din oastea limbricilor!!!! Ce noroc pe Marele Poet ca a trait acuma 120 de ani!:))))
January 14 2009 la 12:07
In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812 si tratatul de la Bucuresti ,Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus doar partea de sud a Moldovei numita “Basarabia” de la Basarab I domnitorul valah care a eliberat acest teritoriu de tatari in sec.14.Prin siretlicuri Rusia s-a latit peste jumatate de Principat al Moldovei, pîna la Hotin si Prut.
In 1792 ,in urma tratatului de la Iasi rusii s-au latit peste teritoriul dintre Bug-Nistru ,iar din 1812 – teritoriul Nistru-Dunare-Prut.
Apropo , de “eliberatorii” rusi condusi de Suvorov: în 1790
la Ismail populatia orasului majoritar româneasca a orasului (citeva zeci de mii de persoane) a fost trecuta sub baioneta:femei,copii,batrini!
Acesti asasini pretinsi” crestini” masacrau bastinasii români mai rau ca turcii si tatarii.
Iar urmasii lor sovieticii intrau cu tancul în biserica la 1940 , 1944, ,1991.
January 14 2009 la 13:15
Sincer Stelutsa imi place genul feminin. Toate curentele (neo)moderne care promoveaza love unisex nu m au putut convinge sa renunt la heterosexualitate. Dar si mai placut este cand Femeia are intelect. Apreciez aceasta calitate la tine, e destul de rara la femine autohtone-sper sa o pastrezi. La multi ani Eminescu (oriunde te ai afla- dar am o presimtire vaga: dincolo de aventurile matale amoroase te afli oricum in RAI).
p.s. in ce priveste plansete fratilor de peste prut ref. la soarta noastra- n-au decat. o parte din ei parca traiesc viata de tantar-vor ca toate cele sa se produca intr-o zi, ei habar n-au de procese istorice, care, cred, ne duc oricum in directia corecta.
January 14 2009 la 13:16
Ceea ce este bulversant este acest lucru.
Pana la 1989, propaganda sovietica avea mijloacele de a cenzura orice referire la romanism a scriitorilor “nationali moldoveni” si puteau fi a crezuti, pentru ca nu existau alte surse de informare.
Evident ca dupa 1989 acest lucru nu mai este posibil, dar moldovenistii activistii o tin intr-una si acum, pur si simplu trecand cu vederea cele ce nu corespund cu propaganda lor. Bulversant este faptul ca o multime de oameni nu este contrariata de aceste “omisiuni” si inghit propaganda comunista ca niste drogati, care accepta ca e negru desi vad si ei cu ochii lor ca e alb.
Daca ar fi eliminati acesti scriitori, care se afirma evident si concret ca romani, din literatura “nationala moldoveneasca”, ma intreb cine ar mai ramane ? Stati si mai cine ?
January 14 2009 la 15:49
Vedeti un UPDATE la articolul “Confuzii elvetiene despre diversitatea mediatica din MD”, unde veti gasi mesajul meu adresat lui Michael Hedges, autorului acelui articol plin de erori despre media din RM si care de o saptamana inca nu mi-a raspuns. Poate ii scriem toti, ce spuneti?
http://stelapopa.unimedia.md/2009/01/07/confuzii-elve%c8%9biene-despre-diversitatea-mediatica-din-rm/
January 14 2009 la 19:04
LEGEA LUI EMINESCU – Conferinta publica – 120 de ani de la ucidere
Catedra de Sociologie a Universitatii din Bucuresti
Fundatia Pentru Romania
Revista VEGHEA
va invita la conferinta publica
LEGEA LUI EMINESCU
15 ianuarie 2009, Ora 16.00
Anul Mihai Eminescu – 120 de ani de la ucidere – Lansarea editiei speciale VEGHEA si a paginii http://www.mihai-eminescu.ro/
Cuvant de deschidere: Dan Puric
Participa: Prof Theodor Codreanu, Prof Nae Georgescu, Prof Constantin Barbu, Prof Gheorghe Ene, Prof Ilie Badescu
Amfitrion: Prof Marian Preda Decan al Facultatii de Sociologie
Str Schitu Magureanu Nr 9, Amfiteatrul 101
Cu
sprijinul Organizatiei Studentilor Basarabeni din Bucuresti
January 14 2009 la 20:36
antiprostin spune:
January 14 2009 la 13:15
p.s. in ce priveste plansete fratilor de peste prut ref. la soarta noastra- n-au decat. o parte din ei parca traiesc viata de tantar-vor ca toate cele sa se produca intr-o zi, ei habar n-au de procese istorice, care, cred, ne duc oricum in directia corecta.
Subscriu la cele de mai sus.
Si rog prin cele de mai jos:
The man who says it cannot be done should not interrupt the man who is doing it – Chinese proverb
January 14 2009 la 20:41
Stela Popa spune:
January 14 2009 la 15:49
Vedeti un UPDATE la articolul “Confuzii elvetiene despre diversitatea mediatica din MD”, unde veti gasi mesajul meu adresat lui Michael Hedges, autorului acelui articol plin de erori despre media din RM si care de o saptamana inca nu mi-a raspuns. Poate ii scriem toti, ce spuneti?
http://stelapopa.unimedia.md/2009/01/07/confuzii-elve%c8%9biene-despre-diversitatea-mediatica-din-rm/
Eu ii scriu, Stela, ne poti transmite adresa respectivului ?
Stela Popa: vezi ca eu este si in text: michael@followthemedia.com
January 14 2009 la 21:53
Oare ce inseamna un Basascu,un Voronin,un nenorocit ca Rosca,de Stati si de ceilanti nebuni care pentru niste gologani si pozitii privilegiate in acesta viata atat de rapede curgatoare isi vand sufletul,mintindui pe oameni cu tot felul de gogorite si promisiuni desarte,iar Eminescu de acolo de sus se roaga :
“Unde esti tu Tepes, Doamne? Ca punand mana pe ei,
Sa-i impartzi in doua cete, de nebuni si de misei,
Si in doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni,
Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!”
January 14 2009 la 22:24
uite aici Releu
michael@followthemedia.com
dar o sa-ti spuna aceasi poveste care mi-a spuso si mie, ca a preluat informatiile de la Adrian Sarbu ,president of CME
Dumnezeu sa te odihneasca in pace pe Mihai Eminescu!
January 14 2009 la 22:51
Gata,fratilor,i-am scris si eu acelui elvetian tampit ce a scris prostii despre noi,sper ca Stela sa nu-mi modereze mesajul de data asta
Piece of …mesaj moderat…,what did you write about Moldova ?Why didnt you get informed better before to write your articol,Moldova if you didnt know is a part of romanian heritage and history and …mesaj moderat… you cant write whatever you like about us, ...mesaj moderat… !
January 14 2009 la 23:00
Istorie cruda de pe urma careia Basarabia a varsat rauri de sange .
Si ma intreb de ce meritam aceasta soarta care o avem acuma, mai bine zis avem o soarta inscenata de niste fiinte meschine pe care nici nu le pot numi fiinte umane pt ca ne-au furat si continua sa ne fure cu fel si fel de tactici comuniste.
Am si eu o intrebare,adresata tuturor celora care viziteaza acest blog . Daca ar fi sa luptam pt idealul la care au aspirat strabunei nostri de a reintregi teritoriile romanesti( ceea ce nu cred ca e posibil la momentul actual) ati fi dispusi sa va implicati in problema aceasta? Stiu ca e o dorinta care pare imposibl de a fi realizata pe moment, dar am putea gasi alte modalitati, de exemplu o mini globalizare a acestor spatii.Incepand cu cele mai simple cai si modalitati: legaturi, schimb de informatii pe care le-am putea considera benefice scopului nostru in cauza data.
January 15 2009 la 00:11
Noi sa reflectam iar El sa ne judece…
January 15 2009 la 00:54
Da,frate Fiodor ,m-as implica in astfel de campanii,numai ca nu prea pricep prea bine ce intelegi tu prin “o mini globalizare a acestor spatii” ?!
Eu sincer sa-ti spun daca as avea niste banuti as construii Chisinaul in Second Life ce este un joc online,un fel de comunitate virtuala in care oameni de pe intreaga planeta vorbesc,se distreaza,fac schimburi de informatii culturale,politice etc.
Dar oricare alta idea este binevenita si eu o imbratisez.
January 15 2009 la 01:10
Fratilor,uitati aici o scamatorie marca David Coperfield
http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL3d3dy5zY3JpYmQuY29tL2RvYy85NDg4ODIwL0RhdmlkLi4uaW50cmE_
Rugamintea mea la voi este:Hai sa ne gandim si sa ne dorim cu totii sa dispara cripto-comunistii de la Chisinau si eu sunt sigur ca acest lucru se va intimpla .:-)
January 15 2009 la 09:10
Da Fiodor
January 15 2009 la 09:12
Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mandri aste le nutresc;
Caci ramane stanca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.
Vis de razbunare negru ca mormantul
Spada ta de sange dusman fumegand,
Si deasupra idrei fluture cu vantul
Visul tau de glorii falnic triumfand,
Spuna lumii large steaguri tricoloare,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Cand s-aprinde sacru candida-i valvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.
Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surazand,
Ce pe Marte-n glorii sa orbeasca-l face,
Cand cu lampa-i zboara lumea luminand,
El pe sanu-ti vergin inca sa coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il strange-n brate, tu ii fa altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tanara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai in fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata in vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mandrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!
January 15 2009 la 10:45
MIchael, stii ca ultima perioada tot se vorbeste de globalizare la nivel mondial.
Globalizarea este, după cum se pare, elementul definitoriu al sfârşitului de secol XX. Acest cuvânt se află pe buzele tuturor. Într-adevăr, lumea a devenit orizontul cunoaşterii societăţii. Mass-media a pătruns peste tot, autostrăzile conectează toate colţurile lumii, corporaţiile trans-naţionale sunt reprezentate în multe ţări ale Pământului. Termenul “globalizare” este folosit şi în mod argumentativ, pentru a justifica schimbările dorite la nivelul politicii şi al economiei. El serveşte la “punerea în scenă” a transformărilor politice. Nu mai in situatia aceasta am putea inlatura influenta politicii de est. In cazul asta trebuie de cautat influente in toate ramurile,noi tineri sa venim cu ideile la care aspiram si sa ne sustinem unii pe altii.
Astazi am intelese ca in viitorul apropiat ministrul de externe al ROmaniei Cristian Diaconescu va veni la Chisinau sa discute cu Andrei Stratan. Vor dezbate problema frontierei ,a consulatelor si a relatiilor economice. Ceea sper ca va da ceva roade aceasta intalnire.
In concluzie eu zic sa nu ne pierdem sperantele si rabdarea de a atinge visul mult asteptat!!!!!
January 15 2009 la 10:58
Pentru Antiprostin,
N-o mai fa pe desteptul si poliglotul!
Cauta pe google biografia lui Alexander Suvorov in engleza si vei vedea cine minte despre MASACRUL DE LA ISMAIL DIN 22 decembrie 1790:
“… The assault had been pressed from house to house,room to room, and nearly every (Muslim?) man, woman, and child in the city had been killeed in the three days of uncontrolled massacre:40, 000 Turks dead , a few hundred taken into captivity.For all his bluffness Suvorov later told an English traveller that when the massacre was over HE WENT BACK TO HIS TENT AND WEPT!…”
Cine minte aici?
Acest “brav” Suvorov a masacrat si populatia civila din Praga-peste 20 000 de oameni civili morti la 4 nov. 1794, torturindu-l miseleste apoi pe Tadeusz Kosciuszko-eroul national la poporului polonez.
Nu degeaba criminalii sovieto-rusi de la Tiraspol in frunte cu Smirnov il preamareasc pe Suvorov:”Corb la corb nu-si scoate ochii!”
Astfel in razboiul de la Nistru din 1992, unde au cazut la datorie tinerii ostasi româno-basarabeni ,s-au dus lupte
pentru apararea civililor nevinovati.Istoria se repeta, din pacate:sa comparam masacrul de la Ismail -1790 cu masacrul de la Tighina -1991!
Nu degeaba Eminescu iubea mult Basarabia si Bucovina:pentru ca in aceste paminturi românesti s-au dus lupte teribile si masacre împotriva bastinasilor români.
God bless Romanian people!
January 15 2009 la 14:50
pt ADI care a scris – N-o mai fa pe desteptul si poliglotul!
cum sa nu fac bre Aditsa bre daca destept si poliglot m a facut Dzeu si procesul continuu de autoinstruire.
eu ti am dat citate din Byron da tu mi dai info dubioasa, naiba stie de cine scrisa…apropo ce spune jiji de la pipera despre Suvorov, da finu sau mirel??? poate postezi si parerile lor dp masacru!
god bless your mind!
January 15 2009 la 15:16
nu ca as fi mare sustinator a lui Suvorov dar citez din warandgames-
The Ismail Fortress
One of the famous General Alexander Vasilievich Suvorov’s (1730-1800) victories became the storm of the very strong Turkish fortress Ismail. This stronghold of the Ottoman Porte on the river Danube banks was built by French and German engineers and was considered unassailable. In Turkish it was called “Ordu Kalesi” because this fortress could accommodate a whole army. It had the shape of an irregular triangle adjacent to the river bank. The length of the earthen rampart was more than 6 kilometers and the height was 6 – 8 meters with earthen and stone bastions. The width of the fortress moat was about 12 meters with the depth of 6 – 10 meters. In many places the moat was filled with water. There were many stone buildings inside the fortress adapted as defensive positions.
The Ismail garrison was 35,000 and 256 guns. The commandant of Ismail was one of the most skilled Turkish commanders – Aydos Mekhmet Pasha. The large Turkish Danube flotilla was based near the fortress walls. Russian troops (31,000 and more than 500 field guns) besieged Ismail and tried to capture it twice, but without any success.
After General Suvorov came to Ismail on December 2, 1790 he decided to take this strong fortress be a surprise attack. Suvorov ordered an exact copy of the earthen rampart of Ismain outer defences to be made in steppe for the special training of soldiers. The troops were trained in secret at nights. 70 big storming ladders and about 3 thousand fascines were made in a very short time.
The Storming of Ismail
Under Suvorov’s plan Ismail was stormed by nine assault columns, three of that were based on the island of Chatal and landed at the city from boats of the rowing flotilla. Two other groups of troops under Lieutenant-Generals P. S. Potemkin and A. N. Samoylov and Major-General M. I. Kutuzov would attack the fortress from dry land. Each column had its own reserves.
To avoid further bloodshed the Russian commander sent a letter to Aydos Mekhmet Pasha with a demand to surrender the fortress, but he firmly refused.
On December 10, 1790 Russian field and warship artillery bombarded the fortress. The next day (December 11) at 3 a.m. the assault columns began moving to their initial positions and at 5.30 a.m. the assault began. The Russians could not begin assault with surprise and the attacking troops were met with strong artillery and rifle fire from the rampart. The Turks also made a sortie. This fighting was especially hard for Don Cossacks who were only armed with shortened lances.
After Russian troops had taken the fortress wall, an intense hand-to-hand fight developed in the streets of Ismail. The entire city was enveloped in flames. And at last, after a very hard and bloody battle, Ismail was captured at about 4 p.m.
The Turkish losses were 26,000 killed and 9,000 wounded men. Russian losses were 1,815 killed and 2,445 wounded, the biggest losses were among officers who went in the very front of the assault columns. The Russian forces captured 265 guns (large-caliber in the main), 42 river boats, 345 colours and bunchuks (Turkish standards).
reiese ca armata turca a pierdut 35000…st multe de scris la acest capitol dar vad ca e inutil…pa
January 15 2009 la 17:20
Fiodor,toate visele se implinesc daca crezi in ele si te lupti sa le implinesti.
Asta-i natura divina sadita in om atunci cand l-a creat,puterea de a spera si a gasi taria sufleteasca sa materializeze dorintele launtrice in fapte,nu degeaba suntem creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu,o partea din autotputernicia Sa ne-a fost transmisa si noua.
June 15 2009 la 16:44
Priveste pina la capat si transmite la toti colegii si prietenii tai! Sa fim romani pana la capat!
http://www.youtube.com/watch?v=nn_852FcscI
June 15 2009 la 18:49
Eu sunt din Romania si am vazut ca se discuta mult in Moldova despre identitate.Este tragic ca existe indoieli despre cine sunteti.Tot ceea ce stiu este ca atunci cand iei identitatea unui om el numai stie ce este bun sau rau pentru el si in consecinta nu va sti sa ia o decizie care sa-l avantajeze si deci nu va actiona.Cine va mesteca mintile cu aceste identitati vor sa acceptati deciziile lor. ATENTIE:daca nu sti ce decizii sa iei ,o sa le ia altul in locul tau pentru tine…..In primul rand trbuie sa va hotarati daca aveti esenta latina sau slavona.In acest mod veti alege vocabularul latin sau slavon.Dupa aceea trebuie sa decideti ce va face fericiti si sa hotarati ca voi sunteti responsabili de fericirea voastra si nu Rusia sau alta tara.Multi oameni sunt cu Rusia sau Romania sau Europa;ei de fapt asteapta ca altii sa le rezolve problemele.Voi o sa le rezolvati.Rezolvarea apare cand exista un cadru institutional corect.Aici trebuie sa alegeti:cadrul institutional european,cu 27 de tari este mai bun sau mai prost decat cel rusesc.?
June 15 2009 la 19:19
da.. actual articol , la moment .. as mai adauga aici si textul eminescian “cestiunea retrocedarii”,care se refera tot la Basarabia in preajma cotropirii de catre rusi , ca o providenta “neagra” a poetului , ce deschide ca/in prim articol o culegere de texte ale poetului, intitulata “Eminescu despre Basarabia”….editata la Chisinau , nu mai retin anul.. E pacat , ca tot ce a prevestit acolo , s-a si intamplat si .. ce e si mai rau , este de actualitate si astazi.. Tragedia neamului lui Stefan.. continua….
June 15 2009 la 19:55
Stela eu inteleg ca moldovenii vad markerii identitari in ceata dar ma ingrijoreaza faptul ca si tu incepi sa te molipsesti de la ei. Poate ma poti lamuri si pe mine cum a ajuns Prusia sa fie tara rusilor? Eu stiam ca Prusia a fost tara prusacilor si nicidecum a rusilor. Nu de alta dar se zapaceste poporul de pe ambele maluri ale Prutului!!
June 15 2009 la 19:59
Eminescu omagiat la Chisinau cu adevarat – http://www.youtube.com/watch?v=nn_852FcscI da mai departe te rog!
June 16 2009 la 07:37
EMINESCU SA NE JUDECE…!
June 16 2009 la 08:19
Iată Stela un text aparținând istoricului Lucian Boia care riscă să provoace o reacție pavlovian-isterică din partea celor care-ți frecventează blogul.
“In ceea ce-l priveste pe Eminescu, aici sunt doua aspecte. Este poetul Eminescu si Eminescu-ideologul. Multi dintre cei care se revolta de ‘atacurile’ impotriva lui Eminescu nu sunt admiratori ai poeziei, ci ai ideologiei sale. O ideologie autohtonista si xenofoba. De fapt, Eminescu nu are nici o vina. El nu a fost propriu-zis un ideolog. Avea dreptul sa aiba orice idei, care trebuie raportate oricum la contextul cultural si politic al epocii sale, nu glorificate sau condamnate din perspectiva sfarsitului nostru de secol. Ca ideolog, Eminescu a fost ‘descoperit’ de valul nationalist de dupa 1900. Iar acum este promovat de tot de nationalisti. Este o manipulare: asa a spus poetul national, inseamna ca acesta este adevarul absolut, trebuie sa ne inchinam cu totii.
Pe de alta parte este poezia lui Eminescu, care nu are nevoie de ideologie pentru a fi admirata. Ramane insa de vazut ce va aduce viitorul. Eu sunt un mare admirator al lui Eminescu-poetul, nu ideologul. Cred ca ii simt poezia, ii stiu o multime de versuri pe dinafara. Ma intreb insa uneori daca nu reprezint ultima generatie care il mai gusta intr-adevar pe Eminescu. Gusturile evolueaza. I ziua cand tinerii nu-l vor mai recita sub clar de luna (poate ca deja nu-l mai recita), Eminescu va ramane un mare nume in istoria literaturii romane, dar nu va mai fi printre noi. E stupid sa spunem ca are voie sa mai fie asa. Va fi cum va fi. In mod paradoxal, s-ar putea ca Eminescu-ideologul sa reziste mai bine in timp decat Eminescu-poetul; se vor gasi mereu nationalisti care sa-l foloseasca drept stindard.”
Interviu acordat de Lucian Boia revistei Sud-Est (nr.1-2/1999), Chisinau.
June 16 2009 la 09:20
Poezia Doina reprezintă spiritul vremii. Azi, un astfel de text ar fi considerat incitare la ură interetnică, de altfel pedepsită de Codul Penal.
De la Nistru pân’la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta singurătate;
Din Hotin si pân’la Mare
Vin Muscalii de-a călare
De la Mare la Hotin
Calea noastră ne-o atin
Si Muscalii si Calmucii
Si nici Nistrul nu-i înneacă
Săracă tară, săracă!
Din Boian la Cornu Luncii
Jidoveste’nvată pruncii
Si sub mână de jidan
Sunt românii lui Stefan.
Vai de biet român săracu
Că-ndărăt tot dă ca racul
Fără tihnă-i masa lui
Si-i străin în tara lui.
Din Brasov pân’la Abrud
Vai ce văd si ce aud
Stăpânind ungurul crud
Iar din Olt până la Cris
Nu mai este luminis
De greul suspinelor
De umbra străinilor,
De nu mai stii ce te-ai face
Sărace, român, sărace!
De la Turnu-n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s-aseaza pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier
Zboară paserile toate
De neagra singurătate
Numai umbra spinului
La usa crestinului
Codrul geme si se pleacă
Si izvoarele îi seacă
Săraca, tară, săracă!
Cine ne-a adus jidanii
Nu mai vază zi cu anii
Si să-i scoată ochii corbii
Să rămâie-n drum ca orbii
Cine ne-a adus pe greci
N-ar mai putrezi în veci
Cine ne-au adus Muscalii
Prăpădi-l-ar focul jalei
Să-l arză, să-l dogorească
Neamul să i-l prăpădească,
Iar cine mi-a fost misel
Secă-i-ar inima-n el,
Cum dusmanii mi te seacă
Săracă, tară, săracă!
Stefane, Măria Ta,
Lasă Putna, nu mai sta,
Lasă Arhimandritului
Toată grija schitului
Iară grija gropilor
Dă-o-n seama popilor
La metanii să tot bată,
Ziua toată, noaptea toată,
Să se-ndure Dumnezeu
Ca să-ti mântui neamul tău…
Tu te-naltă din mormânt
Să te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând
Adunându-ti flamurile
Să se mire neamurile;
De-i suna din corn o dată
Ai s-aduni Moldova toată
De-i suna de doua ori
Vin si codrii-n ajutor;
De-i suna a treia oară
Toti dusmanii or să piară
Dati în seama ciorilor
S-a spânzuratorilor.
Stefane, Măria Ta,
Lasă Putna, nu mai sta
Că te-asteaptă litvele
Să le zboare tigvele
Să le spui motivele
Pe câti pari, pe câti fustei
Căpătâni de grecotei
Grecoteii si străinii
Mânca-le-ar inima câinii
Mânca-le-ar tara pustia
Si neamul nemernicia
Cum te pradă, cum te seacă
Saracă, tară, săracă!
June 16 2009 la 09:28
Un astfel de text era absolut normal în România anilor 1870 – 1880 în care trăia Eminescu. Azi el este irelevant și inacceptabil.
Motto: “Ne e sila de chestiunea israelita” (Mihai Eminescu)
“La noi, ca in toate tarile, evreii se prezinta ca un element parazit de mijlocitori, a caror activitate, in loc de-a iefteni schimbul de producte, il scumpeste in mod artificial si-l scumpeste in aceeasi masura in care-l monopolizeaza in mainile lor. Ei sunt, ca element comercial, absolut stricaciosi in toate tarile; de aceea si vedem ca, oriunde se afla in numar mare, domneste cea mai mare saracie.
Ei nu implinesc necesitati, ci dau nastere patimelor rele si viciilor, le incurajeaza si le satisfac. Mai mult: evreii par in genere incapabili de munca industriala. Oricat de multi ar fi intr-un oras, nu-i vom gasi nici ca muncitori in fabrici, nici in ateliere, exceptie facand de meserii foarte usoare, de caracter femeiesc oarecum.
Fara indoiala ca suportam urmarile generatiei trecute; dar pacatele, ineptiile ei, nu calitatile. A fost inept a crede ceea ce unii credeau, ca, primind colonii de puri consumatori improductivi, se sporeste avutia si puterea de munca a tarii. Si in Statele Unite imigreaza oameni dar toate foile europene sfatuiesc pe speculanti de-a se feri de Statele Unite. Ele nu dau subsistenta decat emigrantului producator, taranului, meseriasului. Omul fara meserie piere acolo. Am cunoscut evrei cari au emigrat din Austria in America, iar de acolo au venit in…Romania.
Nu deznationalizati trebuiesc evreii, caci foarte putin ne pasa daca o intreaga rasa consumatoare si improductiva va vorbi sau nu romaneste; ci siliti, prin o stricta organizare economica, la munca, la munca musculara, la productiune. Atunci se vor deznationaliza de sine sau vor emigra, iar pana atunci cata sa fie inlaturati absolut de la exploatarea claselor muncitoare, de la traficul viciilor si slabiciunilor. La munca Caradalele, Costinestii si Mihalestii, dar la munca si evreii.
Iata punctul important al discutiei. Trebuie sa li se ingreuie parazitilor de tot felul meseria lor. Negotul cu bauturi spirtoase, colportajul trebuiesc marginite la strictul necesar. Nu specula, munca trebuie sa determine mersul societatii si inaintarea pe scara sociala. “Cumpana” (ziar scos de tinerii israeliti. n.red.) zice ca toate tarile au pe evreii pe care-i merita, deci si Romania. Noi tagaduim aceasta. N-am meritat prin nimic nici pe evreii nostri, nici Caradalele noastre. Unii imigrati din Rusia si Austria, altii veniti din Turcia au avut o influenta dezastruoasa asupra dezvoltarii materiale si intelectuale ale tarii noastre. Aceste doua elemente, egal de straine, intelectual si material egal de sterpe, ne-au adus poporul la sapa de lemn, l-au corupt, l-au facut vicios, precum au adus la sapa de lemn si pe taranul din Galitia, din Bucovina, din Maramures, din Rusia de sud.
Invazii de armate straine si invazii de paraziti straini sunt nenorociri pe cari o tara nu le merita, dar trebuie sa le suporte daca e mica. Nu se poate zice despre viile de Cotnar ca merita filoxera.
Noi nu uram pe evrei, dar nici de vina nu suntem ca au fost persecutati in alte tari, ca au contractat deprinderile de specula si de parazitism pe cari le au acum, si nici putem iubi acest rau elementar ce cade asupra noastra. Romania, nefiind vinovata intru nimic de pozitia trecuta a evreilor in tarile apusene si rasaritene, nu poate fi obligata a suporta economic si social urmarile acelui rau tratament.
La noi n-au fost persecutiuni religioase. Sub domniile vechi nationale putinii evrei formau o breasla al carei staroste era rabinul. Breasla aceasta avea dreptul public al oricarii alte bresle si, prin caracterul chiar al institutiei, membrii comunitatii economice nu se puteau inmulti peste trebuintele reale.
Asa ar fi trebuit sa ramaie totdeauna.
In organizarea veche nu incapeau parazitii.
In lipsa absoluta de organizare sociala de care ne bucuram in urma influentei altor elemente parazite asupra statului a putut insa incapea o multime de lume fara capatai.
In momentul in care ne vom hotari a organiza si apara munca nationala credem ca evreii fara sila vor disparea incet-incet si, dupa vechiul lor obicei, vor cauta o alta societate omeneasca, tot atat de nesanatoasa precum e a noastra astazi si vor napadi asupra ei.
Dar pentru sanificarea noastra e necesar ca sa dispara din viata publica elementele parazite transdanubiene, a caror vina publica e dezorganizarea actuala.
Ceea ce se poate face este incetatenirea elementelor in adevar folositoare, precum tineri invatati, meseriasi buni s.a.m.d.
Incolo insa nationalitatea romana ca oricare alta are dreptul innascut de a-si apara mostenirea ei istorica si munca ei de orice alt element strain. Alegerea armelor si mijloacelor atarna de timp si imprejurari, si, daca e vorba de pastrarea rasei romane pe acest colt de pamant si de intarirea ca-racterului ei si a felului ei de-a fi, nici o arma nu este rea intrebuintata la timpul cuvenit.”
June 16 2009 la 14:28
E cazul de a sti ca Mihai Eminescu este simbolul nemuritor al romanismului, ideologia de baza al poporului roman. In acest sens mult stimata Stela Popa puteti gasi un eseu profund cu titlul Romanismul si armata de ocupatie pe site-ul http://basarabialiterara.com.md/.Romanismul este si va fi totdeauna esenta vietii unui roman.
June 16 2009 la 18:37
E cazul de a sti ca Mihai Eminescu este simbolul nemuritor al romanismului, ideologia de baza al poporului
roman.Romanismul este si va fi totdeauna esenta vietii unui roman.
In acest sens mult stimata Stela Popa puteti gasi un eseu profund cu titlul Romanismul si armata de ocupatie pe site-ul http://www.basarabialiterara.com.md/
July 20 2009 la 08:44
Fiodor spune:
January 14 2009 la 23:00
Pt.,
Fiodor
Lupta pentru idealurile străbuneilor noștri ca să folosesc termenii tăi a pornit-n forță mai ales-n acest an. Lăudabil dar pe de altă parte trebuia să fi-nceput mai demult. Abia anul acesta am văzut pe aici (Cluj-Napoca) mai multe evenimente, știri, manifestări, etc. vis-a-vis de așa zisa R.M. Mă refer la grupurile de inițiativă ale studenților din așa zisa R.M. Anii trecuți a fost liniște. Abia acum tineretul din așa zisa R.M. a-nceput să reacționeze. Un aport la această reacție o are presa care a prins ceva curaj.