(Editorial audio) Libertatea de circulaţie pentru basarabeni

Preluat pe Vocea Basarabiei şi pe ziarul ZIUA

Piedicile puse în calea cetăţenilor Republicii Moldova, care doresc să călătorească în Uniunea Europeană reprezintă unul dintre motivele subdezvoltării acestui stat şi izolării sale de familia euro-atlantică.

Explicaţiile de la Bruxelles privind obligativitatea vizei sunt puţin credibile, dacă vom compara situaţia Republicii Moldova cu cea a altor state.

Se spune că Moldova are un mare potenţal de emigrare. Atunci când Traian Băsescu a anunţat în Parlamentul României că va uşura acordarea cetăţeniei române pentru moldoveni, unii oficiali de la Bruxelles s-au arătat alarmaţi că, vezi doamne, 3,5 milioane basarabeni şi-ar lua paşapoarte româneşti şi apoi ar invada UE. Afirmaţia este exagerată. Nu toţi moldovenii doresc cetăţenie română, iar dintre acei care vor obţine paşaportul românesc nu toţi se vor repezi să doarmă prin gări în Italia. Macedonia, cu o populaţie pe jumătate cât a Moldovei, a beneficiat de acordarea a 10.000 de cetăţenii bulgăreşti în 2008 de către guvernul de la Sofia, făără ca cineva de la Bruxelles să aibă ceva de spus.

Nicaragua da, Moldova ba

După statistici, Republica Moldova are un potenţial de emigrare de 1,13 migranţi la 1000 locuitori pe an. Dar, conform acordului Schengen, în statele din acest spaţiu pot intra fără vize deţinători de paşapoarte din state latino-americane cum ar fi Nicaragua, Salvador, Honduras, Guatemala, Paraguay, Venezuela. Unele dintre aceste state, probabil beneficiare ale facilităţii Schengen la presiunile Spaniei, au potenţial de migrare mult mai ridicat decât RM, de 5-6 locuitori/1000  pe an.

Chiar şi aşa, potenţiala migraţie din R.M. ar fi doar o picătură în oceanul UE. Guvernul laburist din Marea Britanie a primit trei milioane emigranţi din 1997 până în prezent. Guvernul socialist din Spania a “regularizat” situaţia a 600.000 emigranţi clandestini aflaţi pe teritoriul sau.

Desfiinţarea vizelor reduce migraţia

Mai mult, ridicarea vizelor nu ar spori migrația din RM ci, dimpotrivă, ar reduce numărul migranţilor iar migrația ar deveni sezonieră. Explicația e simplă şi s-a verificat în mai multe ţări, inclusiv România. Dacă este nevoie de viză, cei ajunși în UE nu o vor mai părăsi de frică să nu fie împiedicați să se întoarcă, mai ales dacă au intrat fie ilegal, fie având o viză cu o singură intrare sau expirată. După ce românii au căpătat acces liber în UE migrația lor a devenit temporară, oamenii având intenția să lucreze doar câteva luni sau un an. Bunăoară să strângă bani pentru nuntă unui copil sau pentru a-şi repară casă. În cazul altora, migrația a devenit sezonieră. Se duc primăvara sau toamna pentru munci agricole sau vara pentru construcții, apoi se întorc. Românii pleacă fără grijă din UE pentru că știu că se pot întoarce după bunul plac. UE se arată îngrijorată de fenomene legate de migraţia ilegală, cum ar fi traficul de persoane. Dar este limpede că tocmai desfiinţarea vizelor pentru basarabeni ar face să dispară unele infracţiuni. De exemplu, în lipsa vizelor ar dispărea reţelele care mituiesc funcționari de la ambasade. Ar dispărea de la sine și călăuzele care trec ilegal peste frontiere migranţi ilegali.

Riscul e peste Atlantic, nu peste Prut

O altă afirmaţie este aceea că în spaţiul ex-sovietic există criminalitate organizată, instabilitate politică, trafic de persoane, faliment economic. Cetăţenii unor asemenea state nu ar merita să intre pe teritoriul UE, atât din cauza riscului de migraţie, despre care am spus mai devreme, că e mult mai redus decât al altora, cât şi pentru a nu aduce în UE năravurile de la ei de acasă. Carevasăzică, dacă eşti moldovean, eşti musai un migrant clandestin disperat. Totodată, dacă eşti moldovean eşti şi un potenţial infractor.

Să le luăm pe rând. Presupusa instabilitate din Moldova sau nerespectarea drepturilor omului, care i-ar face pe oameni să plece în bejenie sunt o gluma faţă de situaţia din ţărişoarele sud-americane ai caror cetăţeni pot intra fără vize în UE. Nicaragua, Honduras, Salvador, au fost sfâşiate timp de decenii de războaie civile cu sute de mii de victime. Gherilele, guvernul, opoziţia, contras, comuniştii etc au măcelărit femei, copii, bătrâni au comis crime împotriva umanităţii. Faţă de aceştia, guvernanţii de la Chişinău, cu Voronin în frunte, par nişte activişti de la Human Rights Watch, Amnesty Internaţional sau alt ONG pentru apărarea drepturilor omului.

În ce priveşte traficul de arme, droguri, persoane, baronii cocainei ce conduc din umbră ţările menţionate sunt regi neîncoronati, iar situaţia de la frontierele Moldovei nu suferă nici o comparaţie. Sistemul de recompense si pedepse ar trebui să funcţioneze în cazul statelor la fel ca în cazul oamenilor. Moldova o fi un stat ex-sovietic, dar până acum a avut o politică externă previzibilă, colaborând pentru asigurarea cooperării şi stabilității în Europa. Dar Nicaragua şi Venezuela, ai căror cetățeni nu au nevoie de vize Schengen, sunt singurele ţări care, alături de Rusia au sfidat comunitatea internaţională recunoscând independenţa statelor marionetă Abhazia şi Osetia.

UE are două măsuri

În ce priveşte infracţiunile transfrontaliere de mai sus, UE are o poziţie duplicitară. Unica frontieră non-UE a R. Moldova este cea cu Ucraina. Atunci când se evaluează rezultatele misiunii europene EUBAM de întărire a securităţii frontierei moldo-ucrainene şi se cer în acest scop bugete de zeci de milioane de euro, rapoartele arată, bineînţeles, că situaţia s-a îmbunătăţit. Banii curg gârlă iar şeful EUBAM, generalul de brigadă ungur Ferenc Banfy e felicitat pentru activitatea sa. Dimpotrivă, când se pune problema intrării basarabenilor fără viză în Spaţiul Schengen se spune pe dos, că acum nu e momentul, că în Moldova sunt probleme cu criminalitatea transfrontalieră.

Paşaportul românesc e mai sigur

Până se vor desființa vizele Schengen pentru cetăţenii RM, soluţia cea mai rapidă pentru a se asigură dreptul lor la liberă circulație este politică lui Traian Băsescu, de accelerare a procesului de acordare a cetăţeniei române pentru aceştia. Deţinătorul unui paşaport moldovenesc, chiar și după ridicarea obligativităţii vizei Schengen, va fi în UE timp de 90 zile un turist, iar apoi devine un emigrant ilegal, care munceşte la negru, numai bun să fie deportat, amendat ori închis, cu interdicţie de a mai intră în UE. Paşaportul românesc, în schimb, îi asigură toate drepturile.

Pentru emisiunea “Mai aproape de Europa”, Vocea Basarabiei,

George Scarlat