Voronin anchetat, Chişinăul ameninţat cu armele de către Tiraspol, iar România cere ajutor pentru RM de la UE

Începem revista presei de astăzi cu ziarul Gardianul şi Ziua care scriu că o misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) a ajuns la o înţelegere cu autorităţile din Republica Moldova pentru un acord de împrumut în valoare de 588 milioane de dolari, pe o perioadă de trei ani.  Potrivit unui comunicat al instituţiei financiare internaţionale, împrumutul ar putea fi aprobat de conducerea FMI în ianuarie 2010. Despre acest împrumut scrie şi Gândul în paginile sale.

“Vladimir Voronin ar putea fi audiat în legatură cu evenimentele din aprilie de la Chişinău”

“Lupu i-a cerut lui Voronin să-l aleagă preşedinte”, este titlul unui articol apărut zilele trecute în Gardianul. Ca o completare vine un articol semnat de editorialistul Viorel Patrichi. Jurnalistul scrie în articolul:  “Voronin ramâne cel mai mare pericol. România cere acord de asociere cu UE pentru Chişinau” că “la Chisinau, negocierile cu bolşevicii dau în parg”. “Ca să nu-l ia procurorii pentru tragediile din aprilie, comunistul Vladimir Ţurcan a convins mai mulţi tovarăşi să voteze pentru candidatul Marian Lupu”, scrie Gardianul.

Ziua scrie despre fostul preşedinte al R. Moldova. “Vladimir Voronin ar putea fi audiat în legatura cu evenimentele din aprilie de la Chişinău”, este titlul articolului în care găsiţi această informaţie. Comisia parlamentară de elucidare a evenimentelor de după 5 aprilie urmează să prezinte o listă de persoane care, ulterior, vor fi audiate. Inclusiv foşti deminatri. Comisia de anchetă  este formată din nouă deputaţi, dintre care patru comunişti şi cinci din coaliţia liberal-democrată. Din comisie mai fac parte reprezentanţi şi experţi ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Şi Adevărul scrie despre posibila tragere la răspundere a lui Vladimir Voronin.

Ziua scrie că Voronin urzeşte planuri cu Lupu, în articolul cu acelaşi nume. Asta după ce şeful Partidului Comunist din Republica Moldova, Vladimir Voronin, a purtat zilele trecute negocieri într-un local de lux din Chişinău cu Marian Lupu, propunerea AIE la fotoliul prezidenţial. Simultan, conducătorii din umbră ai celor doua formaţiuni politice, aşa cum au fost numiţi de presa de la Chişinău, Mark Tkaciuk şi Dumitru Diacov, au avut la rândul lor negocieri separate la “o cafea”, infor­mează ziarul citând declaraţia preşedintelui de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, care a spus că “Important e ca PCRM-ul să voteze pentru Lupu”.

Tot despre Vladimir Voronin, Ziua scrie că fostul preşedinte începe sa devina o amintire si în rândurile funcţionarilor care au decis să dea jos de pe pereţi portretele cu fostul conducător comunist de la Chişinău. Amintim că portretele lui Voronin au fost distribuite gratuit către funcţionari din aparatul de stat printr-o ordonanţă de Guvern emisă în 2001.

“Moldovenii, cei mai numeroşi candidaţi la cetăţenia bulgară”

Viorel Patrichi scrie într-un alt articol din Gardianul că prin discursul rostit la Bucureşti în carea vorbea şi despre integrarea euro-atlantică a Republicii Moldova, Joe Biden a avertizat Moscova că Washingtonul că va colabora cu ţările din estul şi centrul Europei pentru a induce evoluţii democratice în “vecinatatea apropiată” a Rusiei. Prin expunerea sa de la Bucuresti, Joe Biden a prezentat raspicat politică a administraţiei Obama, scrie ziarul”.

Gândul oferă nişte cifre interesante în articolul „Moldovenii, cei mai numeroşi candidaţi la cetăţenia bulgară”, de unde aflam că cei mai mulţi candidaţi la cetăţenia bulgară provin din Republica Moldova. Astfel, în ultimul timp, moldovenii i-au depăşit chiar şi pe macedoneni la numărul de cereri pentru primirea cetăţeniei bulgare.  Numai în perioada 1 august-19 octombrie,  aflăm că 378 cetăţeni ai Republicii Moldova au cerut paşaport bulgăresc pe motiv că au origine bulgară, iar în acelaşi timp numărul macedonenilor care doresc să devină bulgari a fost de 159.

La începutul săptămânii, ziarul Ziua scrie dintr-un comunicat al MAE că miniștrii de externe participanți la reuniunea Consiliului Afaceri Generale şi Relații Externe, desfăşurată la Luxemburg, în perioadă 26 – 27 octombrie, au reconfirmat angajamentul Uniunii Europene pentru consolidarea relaţilor UE – Republica Moldova. Reprezentantul României a subliniat importanţa materializării rapide a semnalului politic de sprijin transmis de UE noilor autorități de la Chișinău, prin demararea, în cel mai scurt timp posibil, a negocierilor pentru un nou acord de asociere UE – Republica Moldova. Totodată, oficialul român a evidențiat că este necesară lansarea dialogului pentru liberalizarea vizelor.

Din Jurnalul Național aflăm că și Monica Macovei, Preşedintele Delegaţiei interparlamentare PE – Moldova,  a cerut CE ca noul acord cu R. Moldova să fie unul de asociere. De asemenea, europarlamentarul a solicitat Comisiei Europene un pachet de asistenţă mai substanţial decât cel pregătit cu ceva timp în urmă, respectiv un ajutor la nivel de macroeconomie- micşorarea deficitului bugetar și plata salariilor și pensiilor- plus sprijin financiar pentru implementarea reformelor pe care cei care au câştigat aceste alegeri și-au luat angajamentul că le vor îndeplini și pe care UE le cere. “Deci, interesul este comun”, a subliniat Macovei.

Din Adevărul aflăm că la Chișinău mai mulţi polițiști cercetați pentru torturarea participanților la protestele anticomuniste din aprilie de la Chișinău au anunțat că vor intra în grevă în semn de protest. Ei consideră acuzațiile neîntemeiate. Pe de altă parte însă, președintele comisiei parlamentare de anchetă a evenimentelor din aprilie, Vitalie Nagacevschi, a declarat că unii polițiști au comis acțiuni criminale şi că trebuiau să se gândească atunci la consecinţe”. Şi procurorul general, Valeriu Zubco, spune că polițiștilor care nu au încălcat legea nu are de ce să le fie frică, a spus el. Din declarațiile lui Zubco reiese că până în prezent au fost deschise 31 de dosare pe baza unor acuzații de tortură. Potrivit datelor oficiale, în urmă evenimentelor din 7 aprilie au fost reținute circa 300 de persoane, iar pe adresa procuraturii de la Chișinău au venit circa o sută de plângeri în care poliţia era acuzată de tortură.

“De dincolo de Prut», este titlul unui articol din Ziua care ne informează în legătură cu galeria “Dialog” de la parterul Primăriei Sectorului 2 din Bucureşti care realizează punţi între cultură basarabeană și cea românească prin expoziţia pictorului Tudor Zbârnea, directorul Muzeului de Artă din Chişinău. Din ziar aflăm că, deși arta din Republică Moldova este inspirată din tradiţiile și obiceiurile autohtone, pictura lui Zbârnea se detaşează de acest principiu deoarece el a avut ocazia să se formeze în străinătate și în România. “Este posibil ca expoziţia mea să treacă neobservată. Însă mă bucur că am cunoscut mari artişti români pe care nici nu mă gândeam că i-aș putea întâlni.”, a declarat Tudor Zbârnea. În replică unul dintre criticii prezenţi la vernisaj a spus: “Granița dintre România și Moldova nici nu trebuie ștearsă, trebuie să o trecem de atâtea ori încât nici să nu se mai vadă.” Expoziţia de la Bucureşti va fi deschisă până pe 12 noiembrie, ne anunță Ziua.

20.000 şi 40.000 de tone de arme şi muniții la Tiraspol

Tiraspolul a amenințat Chișinăul voalat că va utiliza forţă armată, în cazul în care va continuă insistențele în privinţă retragerii armatei ruse din Transnistria, scria Adevărul. Ziarul citează declarația așa-zisului ministru de externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebciak, care a spus, într-un interviu acordat postul de radio rusesc “Eho Moskvî”, că: “puterea de la Chișinău este destul de previzibilă şi are destulă înțelepciune ca să nu dezechilibreze situația existentă”. Pe de altă parte,  Adevărul amintește de un interviu recent acordat pentru Agerpres de către viceprim-ministrul Republicii Moldova, Victor Osipov, responsabil pentru reintegrarea ţării, care a afirmat că înlocuirea forțelor de pacificare ruse din Transnistria cu o misiune civilă internaţională poate surveni doar ca rezultat al unei înțelegeri în formatul de negocieri între mediatori şi în primul rând părțile implicate în conflict. Amintim că,  potrivit unor surse, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova ar fi depozitate între 20.000 şi 40.000 de tone de arme şi muniții, care sunt păzite de un contingent militar rusesc.

La final semnalez un articol acordat de către premierul Vlad Filat pentru agenţia Inforusia şi preluat de presa de pe ambele maluri ale Prutului. “Sunt optimist! Am luptat pentru nişte valori şi le voi implementa până la capăt” este titlul interviului.  Ce-l face pe actualul premier atât de optimist aflaţi din paginile ziarelor, iar eu pun punct aici revistei presei româneşti cu referire la R. Moldova din această săptămână.

Stela Popa,

pentru “Mai aproape de Europa”, Vocea Basarabiei.