/AUDIO/ Candidatul basarabenilor

Româ nii îşi vor alege preşedintele, primul tur fiind pe 22 noiembrie iar turul doi pe 6 decembrie. Sunt aşteptaţi la urne toţi românii cu drept de vo t, inclusiv cei ce locuiesc în Republica Moldova. Ultima dată, la alegerile generale, din toamna anului trecut, regimul Voronin a încercat să limiteze dreptul de vot al românilor basarabeni şi nu a permis decât deschiderea a patru secţii de votare, la Amabasada şi Consulatul României din Chişinău. La alegerile prezidenţiale ce urmează în curând, cetăţenii români din Republica Moldova vor putea vota în 13 secţii de votare, dintre care patru la Chişinău şi câte una la Orhei, Nisporeni, Ungheni, Bălţi, Cahul, Giurgiuleşti, Anenii Noi, Căuşeni şi Soroca.

Cetăţenii români trebuie să-şi facă datoria şi să se ducă la vot. Votul este una dintre legăturile cu ţara ai cărei cetăţeni sunt. Pe de altă parte, rezultatul alegerilor le influenţează viaţa chiar dacă locuiesc peste Prut. România a devenit primul partener comercial al Republicii Moldova şi este principalul său susţinător privind aderarea la Uniunea Europeană.

Potrivit Constituţiei, preşedintele României conduce politica externă. El poate să susţină interesele integrarea Republicii Moldova în Consiliul European, forul suprem al Uniunii Europene, care reuneşte şefii de state şi de guverne.

La Bucureşti se adoptă legile privind redobândirea cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o fără voia lor şi pentru urmaşii acestora. Aici se stabilesc anual numărul de permise de muncă acordate cetăţenilor Republicii Moldova care doresc să lucreze în România şi numărul de locuri la liceele şi şcolile din România rezervate tinerilor din Basarabia.

Aşadar, pentru toţi basarabenii, indiferent dacă au sau nu cetăţenie română, este important ca la Bucureşti să fie un preşedinte căruia să îi pese de ei.

Dintre candidaţii la preşedinţie, Traian Băsescu s-a arătat foarte interesat de soarta românilor de peste Prut. Încă din primul an de mandat Băsescu a promovat vinurile moldoveneşti în România într-un moment foarte greu, când Rusia impusese embargo din motive politice asupra importurilor de vin moldovenesc şi georgian. Acum se ia în derâdere aşa-zisa diplomaţie a vinului, practicată de Băsescu, dar e vorba despre principalul produs moldovenesc de export şi de 10% din locurile de muncă din republică iar măsura abuzivă a Rusiei aruncase economia moldovenească în criză.

Băsescu a susţinut permanent integrarea europeană a Republicii Moldova, mergând până la a cere ca ambele state să intre împreună în UE în anul 2007. Mai apoi propus ca Moldova să nu mai fie considerată de către UE în Parteneriatul Estic, unde nu există nici o ţară candidată, ci să fie mutată în pachetul statelor din Balcanii de Vest cărora UE le-a recunoscut oficial fie calitatea de state candidate, fie de state potenţial candidate, toate având încheiate tratate de asociere cu UE. De asemenea, după câştigarea alegerilor din Moldova de către forţele democratice a declarat că România va face pentru Republica Moldova mai mult decât au făcut Suedia pentru }ările Baltice sau Germania pentru Croaţia.

După alegerile din 5 aprilie, marcate de fraude electorale masive au urmat evenimentele din 7 aprilie şi apoi atacurile lui Voronin împotriva României.

În faţa parlamentului român, Băsescu a cerut guvernului să uşureze condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române basarabenilor, cerere urmată de adoptarea de către guvern, prin ordonanţă de urgenţă a modificărilor propuse de Băsescu. În acelaşi discurs, Băsescu a ameninţat-o pe Greceanăi şi pe ceilalţi reprezentanţi ai regimului Voronin că vor fi aduşi în faţa justiţiei dacă vor folosi arme de foc împotriva manifestanţilor. Băsescu a reacţionat astfel la declaraţia lui Greceanâi care la rândul ei ameninţase pe mamele tinerilor din piaţă cu jertfe omeneşti. Ca urmare, comuniştii au renunţat la violenţe şi mai apoi au eliberat persoanele arestate ilegal.

Alegerile din 29 iulie au fost corecte în mai mare măsură decât cele din 5 aprilie şi pentru că în fruntea comisiei Parlamentului European care a venit să observe alegerile s-a aflat un om al lui Băsescu, europarlamentarul român Marian Jean Marinescu, vicepreşedinte al Partidului Popular European, numit în locul socialistei estoniene Marianne Mikko, care pe 5 aprilie a încercat să ascundă fraudele comuniştilor.

Din păcate, adversarii lui Băsescu i-au criticat toate aceste acţiuni, pe motiv că Băsescu şi-ar face campanie electorală pentru a câştiga voturile de peste Prut. Chiar dacă ar fi aşa, nimic nu i-a împiedicat pe aceştia să facă ceva pentru basarabeni pentru ca apoi să le ceară voturile pentru ei. În schimb, nu au făcut nimic, doar l-au arătat cu degetul pe Băsescu. Dar criticile au devenit de-a dreptul antinaţionale atunci când adversarii politici ai lui Traian Băsescu, din ură faţă de aceştia, pur şi simplu au îmbrăţişat discursul lui Voronin. Nu mi-a venit să-mi cred urechilor când am auzit politicieni români spunând cu seninătate că deteriorarea relaţiilor cu regimul de la Chişinău, expulzarea ambasadorului român şi retragerea ambasadorului moldovean de la Bucureşti, impunerea ilegală a vizelor pentru cetăţenii români, s-ar datora lui Băsescu şi declaraţiilor sale calificate ca iresponsabile. Numai că basarabenii ştiu mai bine decât nişte politicieni de la Bucureşti cine a otrăvit relaţiile dintre România şi Republica Moldova.

Când Guvernul Boc a dat ordonanţa pentru acordarea cetăţeniei române basarabenilor, adversarii lui Băsescu s-au opus spunând că Băsescu vrea să dea cetăţenie în masă basarabenilor pentru a fi votat de aceştia.

Regimul Voronin a împiedicat deschiderea de secţii de votare pentru alegerile din România şi s-a opus cât a putut ca basarabenii cu cetăţenie română să voteze. Acum s-au deschis 13 secţii de votare, pentru ca românii din Republica Moldova să-şi exercite drepturile, dar Titus Corlăţean, omul lui Geoană, contracandidatul lui Băsescu, a atacat decizia spunând că s-au deschis secţii de vot peste hotare pentru ca Băsescu să fure alegerile. Acuzaţia e prostească, pentru că Partidul Social Democrat (PSD) va avea oricum reprezentanţi la aceste secţii. Dar Corlăţean, care călătorise cu ceva timp înainte la Chişinău ca să facă promisiuni deşarte moldovenilo,r acum nu vrea să-i lase să voteze.

În general reprezentanţii PSD au spus mai mereu lucruri trăsnite despre Moldova şi moldoveni pentru că nu cunosc situaţia şi nici nu prea îi interesează. De exemplu, europarlamentarul psd Adrian Severin, într-un articol din ziarul Timpul din Chişinău, spunea stupidităţi de genul că Moldova mai înainte de integrare europeană are nevoie de integrare moldoveană. {eful său, Mircea Geoană,  s-a opus acordării de cetăţenie română moldovenilor şi a propus în schimb o loterie a vizelor, la care să fie selectaţi pentru muncă doar cei cu calităţi profesionale deosebite. El a motivat că în tratatul de aderare al României la UE nu se pomenea că România, la cei 22 milioane locuitori va mai adăuga un milion de moldoveni care vor obţine cetăţenie română.

Mircea Geoană ori minte, ori nu ştie ce vorbeşte, deşi a fost ministru de Externe. În primul rând acordarea cetăţeniei este un drept suveran al statelor iar UE nu se poate amesteca. În al doilea rând, comisarul de extindere de la acea vreme, Oli Rehn, pe când România era ţară candidată a fost întrebat clar dacă este vreo problemă cu acordarea cetăţeniei române moldovenilor iar acesta a răspuns, firesc, că este o problemă internă a României, care nu e de competenţa UE.

Traian Băsescu este candidatul basarabenilor. {i nu o spun eu, o recunosc adversarii săi, în frunte cu Geoană. Ei se opun acordării de cetăţenie română basarabenilor de teamă ca aceştia să nu-l voteze pe Băsescu şi din acelaşi motiv se opun şi deschiderii secţiilor de votare în Republica Moldova. E cea mai bună recunoaştere.

Autor : George SCARLAT