Prima mea carte: „100 de zile”. Despre revolta din 7 aprilie de la Chişinău!
4 November 2009 21:18 Articolele mele preluate, Cartea de pe noptiera mea, 4,521 afişări
Preluat pe Gardianul, RGN press, Jurnal de Chişinău, Ziarul de gardă, Nadia Dincovici, HOTNEWS.ro, Randy, UNIMEDIA, Revista Flacăra şi pe Vocea Basarabiei
UPDATE: PS. Mulţumesc tuturor colegilor din media pentru susţinere şi promovare.
Aceasta este coperta noii mele cărţi – „100 DE ZILE” (aici).
Zilele acestea, Editura Tritonic de la Bucureşti a anunţat oficial, pe site-ul său, despre apariţia romanului pe care îl semnez – „100 DE ZILE”. Roman la care am lucrat intens în ultimul an (a ieşit de 464 de pagini!) şi care va fi lansat în premieră pe 28 noiembrie, sâmbătă, la Târgul Internaţional de Carte ”Gaudeamus”, de la Bucureşti, alături de alte noi apariţii importante de la Tritonic. Este vorba de cartea “Preţuieşte viaţa” coordonată de Andreea Marin – Bănică şi “Somalia mon amour” semnată de Bogdan Hrib şi Sofia Matei. Ulterior, aşa cum anunţă editura Tritonic, romanul va fi promovat şi la Chişinău. Voi reveni cu detalii la timpul potrivit.
Deocamdată, vă ofer detaliile pe care le oferă pe site-ul său Editura Tritonic în legătură cu romanul „100 DE ZILE”. Iată cam despre ce este vorba:
Partea I, “Amintiri din trecut” o prezintă pe Roberta Ciugureanu, o tânără din Transnistria, care vine la Chişinău, împreună cu sora sa geamănă, pentru a-şi realiza visele. Absolvă facultatea de Jurnalism şi intră în lumea tumultoasă a presei. Între timp, devine şi lector universitar. Într-un fel, urmează calea părinţilor săi. Roberta provine dintr-o familie de intelectuali de la ţară, chiar din satul de baştină al fostului preşedinte al R. Moldova, Vladimir Voronin – comuna Corjova. Ion Ciugureanu, tatăl protagonistei, director al liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol, este deţinut pentru omor într-o închisoare din regiune. De fapt, motivul este altul: Ion era directorul singurului liceu românesc de la Tiraspol. După arestarea soţului ei, Viorica Ciugureanu, mama Robertei, profesoară şi ea, se mută la Chişinău, alături de ficele sale, Roberta şi Catinca, şi cel de-al treilea copil, Dragoş. Chişinăul nu îi primeşte cu pâine şi sare, astfel că Viorica este obligată să plece la muncă peste hotare.
Romanul este axat pe traseul Corjova-Chişinău-Bucureşti, derulat prin intermediul personajului principal, Roberta.
Pe fundalul tensiunilor politice de la Chişinău, se derulează episoadele sentimentale. Cu o iubire pierdută – David, băiat dintr-o familie avută şi plină de putere din Chişinău, dispărut în condiţii neelucidate, cu o căsătorie eşuată, Serioja Coardă, angajat într-o importantă structură de stat şi alături de un jurnalist de prin părţile Transcarpatiei (Ucraina), marea ei iubire, Roberta trece printr-o adevărată dramă, deopotrivă sentimentală şi politică.
Partea a doua – „Coridorul morţii” – surprinde, pentru prima dată într-un volum, perioada protestelor de la Chişinău. De aici încep cele 100 DE ZILE infernale. Personajele cărţii se întâlnesc pe scena revoltei din 7 aprilie de la Chişinău, fiecare cu destinul, miza şi angajarea sa politică: statalişti, pro-ruşi, unionişti, spioni, diversionişti etc. Eliberat din închisorile de la Tiraspol, Ion Ciugureanu intră şi el în scenă. În seara de 7 aprilie 2009, Dragoş, care între timp devine student la Iaşi, este ridicat împreună cu Roberta şi tatăl său din plină stradă şi duşi la comisariatul de poliţie. Cei trei trec prin infernalul „Coridor al Morţii” din subsolurile comuniste de la Chişinău. Pentru Ion, este al doilea „coridor” de acest fel, după Tiraspol. Bătăile crunte, iminenţa morţii şi tentativele de viol asupra Robertei sunt scene şocant redate în carte.
Partea a treia – „Un sfârşit e un început” – redă căutările disperate ale Robertei şi Catincăi – Dragoş este dat dispărut -, lupta cu autorităţile şi urmările evenimentelor din 7 aprilie pentru fiecare personaj. Toate firele complicate încep să se deznoade acum. Pe fundalul morţii tatălui său în urma bătăilor din „Coridorul Morţii”, accidentul de maşină care i se pregăteşte complică mult naraţiunea. Roberta, înfuriată şi dezamăgită, ia o decizie radicală în final. Întrebarea este: „Va fi ea oare în stare să ducă la bun sfârşit planul?”
“De mulţi ani aşteptam un roman al Moldovei ultimilor ani”
Mai jos găsiţi şi o declaraţie a scriitorului Bogdan Hrib, directorul Editurii Tritonic, despre noua apariţie:
“De mulţi ani aşteptam un roman al Moldovei ultimilor ani, ani cu victorii şi înfrângeri, cu bucurie şi deznădejde, cu speranţă, cu flori, cu sânge… Mă întrebam de unde va apărea?! Cine va cuteza să spargă tăcerea, să-şi asume misiunea de a fi primul? Am sperat că va fi un jurnalist. Cred că realitatea mi-a depăşit aşteptările. Faptul că Tritonic şi Stela Popa s-au întâlnit pentru a edita „100 DE ZILE” cred că este marea şansă a acestui an tulbure…
Un roman scris în 2009 despre revolta din 2009 înseamnă nu numai actualitate, dar şi responsabilitate şi patriotism. Echipa de la Tritonic este onorată de colaborarea cu tânăra jurnalistă Stela Popa”.
Îi mulţumesc lui Bogdan Hrib pentru cuvintele frumoase şi pentru această colaborare unică pentru mine.
Aşa cum anunţă Tritonic, anul viitor editura îşi doreşte un turneu de promovare a cărţii în principalele oraşe ale României şi, bineînţeles, ale R. Moldova.
November 1 2009 la 21:29
felicitări, Stela
aştept cartea în librării şi mă angajez să o citesc.
November 1 2009 la 21:35
haz de necaz)))) poate nu))))
un documentar ar fi fost mai binevenit))))
moral, amoral???
e devreme, cred ca)))) ranile dor inca))))
imagine si nume???
poate nu inteleg ceva asa cum tre sa inteleg((((
November 1 2009 la 21:36
Felicitari! S-o tii tot asa!
Poate ii facem si prezentare in Canada?
ca noi, chiar si departe fiind, am participat la evenimentele din primavara 2009, am iesit la mitingul de sustinere pentru protestatarii din Chisinau.
iti dorim succes si te asteptam la noi, la Montreal!
November 1 2009 la 21:45
Felicitari sincere, Stela!
Sa ai parte de cititori demni!
Mult succes si cartii, si tie!!!
November 1 2009 la 21:45
Sincere felicitari draga Steala, sper mult sa nu te opresti aici ! Asa sa te ajute Dumnezeu !
November 1 2009 la 21:47
Felicitări Stela!
Aştept să văd lucrarea ta disponibilă pe piaţă, s-o achiziţionez şi să o parcurg.
Ai idee când va începe difuzarea ei?
Ce tiraj are?
November 1 2009 la 22:34
Sincere felicitări Steluca! Sunt nerăbdător să o citesc!
November 1 2009 la 23:11
bravo Stela! aștept cât mai curând apariția cărții în librăriile noastre.
November 1 2009 la 23:45
Felicitari, Stela! E un subiect/context riscant, abia astept sa citesc si… iti tin pumnii!
November 1 2009 la 23:52
Multumesc tuturor!
Stela
November 1 2009 la 23:55
Sa fiu inteles corect, riscant in sensul dificultatii de abordare a subiectului din moment ce asupra lui va plana inca mult timp obscuritate…
November 2 2009 la 02:22
Sincere felicitari!
Imi imaginez cat ai muncit. Am scris si eu o carte, la fel, cu peste 400 de pagini si stiu ce-i asta. Dar un roman… abia astept s-o citesc. Sunt sigur ca e ceva deosebit, tinand cont si de continutul blogului tau.
Stela Popa: Sandu, mersi si succese mari si tie cu noua angajare.
November 2 2009 la 04:05
Felicitari Stela si la mai multe carti in viitor !
Sunt mandru de tine si mai ales apreciez din scurtele fragmente din carte pe care le-ai inserat mai sus,faptul se ca simte ca granita de pe Prut nu exista pentru tine !
Bravos,la aceasta stare de lucruri trebuie si sa se ajunga .
November 2 2009 la 05:18
Draga Stela,
As putea sa respect tiparele, cliseele, complezenta, politetea, sa te felicit si sa iti urez la mai mare! Oricum o fac, si inca din tot sufletul!
Dar pe mine ma intereseaza acum, cel mai mult, exemplarul meu cu autograf! Unde este???
Stela Popa: Nu uitam de prieteni!
November 2 2009 la 06:47
Toka,Frate,ce vrei sa insinuezi,ca eu i-am urat de bine doar asa de complezenta,repetand un cliseu ?! LOL !
Glumesc frate .
November 2 2009 la 15:32
Felicitari Stela! Indiferent de comentarii,tu ai rupt tacerea si in vremuri inca tulburi ai relatat evenimente !! Respectele noastre !!!
Stela Popa: Multumesc.
November 2 2009 la 15:47
Bravo Stela… respect pentru cartea scrisa, sper ca aceasta carte va ajunge shi prin marginile Moldovei, nu doar in Chisinau, shi prin scoli, pentru ca aici, in culisele tarii, lumea este prea dezorientata, si asa o lucrare literara este foarte binevenita…
Astept cu nerabdare lansatrea cartii in RM… bafta shi cu urari de cucerire a noi orizonturi profesionale…c
Stela Popa: Multumesc. Ai dreptate.
November 2 2009 la 17:11
Fara suparare, daca e scrisa in stilul compunerii puerile de clasa a patra cand povesteai ce frumos e la mare si alte istorii de la rubricile de timp liber – calatoreste alaturi de mine, intre noi femeile, nu e de dat banii pe ea.
Cu privire la afirmatiile bombastice ale amicului Hrib, am o singura intrebare: E adevarat ca atunci cand s-au declansat protestele erai de un an deja la caldurica in Romania, dand interviuri pe la tv-urile romanesti pe post de “eroina” ?
Cei care ar fi autorizati sa scrie documentat despre situatia din aprilie si dupa sunt altii, care au fost acolo, dar care au modestia si bunul simt sa nu faca mare tapaj si nu isi construiesc false imagini: fratii Brega, Natalia Morar, Tudor Darie etc.
…mesaj moderat…
Stela Popa: Nici nu ai citit cartea, dar o critici. E bine.
November 2 2009 la 17:33
Intrebari incomode? Un om curajos, “patriot si responsabil” ar raspunde la ele. Ma rog…
Stela Popa: Cu tot respectul, nu ma lansez in discutii inutile.
November 2 2009 la 17:52
E logic sa presupun in sens critic: Poate oare sa fie cartea scrisa altfel decat scrii tu in general?
Doar ai scris-o singura…sau nu?
November 2 2009 la 18:19
Draga Steluta! Felicitari si un MARE -MARE “MULTUMIM!” ca duci/ai adus “descrierea moldovei ” in actualitate …
November 2 2009 la 19:24
Telespectator spune:
November 2 2009 la 17:52
Cum ai fi vrut să fie scrisă? De ce n-ai scris tu o carte?
Nu măi; cartea a fost scrisă de civilizația ferengi din galaxia P87689.
Ești culmea. Mă așteptam ca tu bărbat să fii avut o prezență pe măsură…
November 2 2009 la 20:32
Telespectator spune:
November 2 2009 la 17:11
Acum chir ai sărit ștruțul dragule… Ai scris de eroină… Păi măi Telespectator? Stela Popa e o eroină de mult timp prin modul, atitudinea, exprimarea clară, apropiată ca și conținut de adevărul istoric dintre așa zisa R.M. și România! Nu-ți-nțeleg săriturile de aici. Sunt mai sus, comentarii pe merit, echilibrate, stilate, de bun simț iar tu vii aici exact ca un… să nu zic ce. Sunt site-uri ale unor ziare de scandal și de o calitate pe măsura gusturilor tale. Să-ți recomand câteva unde să intri pentru ați etala comentariile? Eu-n locul Stelei îți ștergeam fără menajamente comentariile.
November 2 2009 la 20:33
Draga Napocel, mai lasa agitatia ca nu e cazul. Tie iti place carnatzul de laude de mai sus?
Mai frate, pe forumul asta de parca am fi in epoca felicitarilor glorioase de ziua Elenei Ceusescu:)) Ei bine, mie mi se pare cel putin amuzant sa nu gandeasca nimeni pe aici…despre distanta dintre calitatea (perceputa) a unei scriituri – deja am parcurs cativa km de texte de-ale Stelei si crede-ma, sunt avizat sa am o parere despre ce insemna a avea sau nu talent – si o strategie agresiva de PR, mizand pe un subiect atat de sensibil si promitator. Evident, Tritonicul vrea sa vanda. Dar asta nu inseamna ca nu am dubiile mele sau ca ma incanta niste laude ale patronului editurii, luandu-le fara nici un filtru al propriilor deductii logice. Daca tu nu ai niciun dubiu, te felicit – esti un clujean fericit!
…mesaj moderat…
November 2 2009 la 20:41
Stela, in general pentru a castiga un proces de imagine, pe forum sau aiurea, uneori e preferabila auto-reprezentarea decat un avocat prost (Napocel)
Ca sa il parafrazez pe respectivul
“Sunt forumuri ale unor autori si de o calitate pe măsura gusturilor fiecaruia”. Se pare ca aici e taman locul potrivit pentru Napocel
November 2 2009 la 20:57
Interesant, dar pînă nu citesc nu pot să mă expun subiectul pare interesant, mă interesează stilul de a scrie, aş vrea să citesc măcar un fragment pe care ai putea să-l publici pe blog, ce zici?
November 2 2009 la 22:16
stela,citesc mereu articolele scrise de tine si de fiecare data raman impresionata.insa acum,cind am citit ca prototipl este ion… de la Liceul Teoretic “Lucian Blaga”,ma face sa-mi schimb parearea.vreau sa te intreb de cite ori te-ai intilnit cu el? cu ce ti-a ametit mintea si tie?ai avut ocazia sa fii vre-o data in colectivul de profesori de la tiraspol?oare stii ca acea soferita,atunci cind se intorceau de la causeni,ma refer la accidentul care a avut loc,…..si in ce conditii a fost.stii oare ca acea doaman care se afla la volan a ramas invalida pe viata ?si care ar fi motivul? dinsa,fiind o soferita profesionista, a fost “bajbita “de acel ion,care era beat crita alaturi de ea.anume in acel moment doamna a pierdut controlul asupra volanului si sau izbit in copac.imi pun intrebarea:oare voi,ziaristii, scrieti despre fiecare minciuna ce o auziti?atunci face sa cred ca fiecare minciuna e scrisa ca un adevar de voi????deci,astept sa apara romanul ca sa pot face comentariul pina la sfirsit.(nu ma mira faptul ca pentru “faptele lui eroice” dl filat il va decora in curind.la noi in tara ,de obicei asa se face:cine minte mai mult,acela devine erou ational. iti doresc succes si in continuare….
Stela Popa> Draga mea, multumesc pentru apreciere. E o confuzie. Nu e vorba despre accidentul de care vorbesti. Nici pe departe. Vei citi cartea si vei vedea.
November 2 2009 la 22:32
Abia astept sa citesc cartea… si sper ca va avea o continuare, in vremuri poate ceva mai bune pentru Moldova. Felicitari si bafta in tot ce faci!
Stela Popa> Multumesc, Nadine! Succes mare si tie. Cu drag.
November 2 2009 la 23:18
Telespectator spune:
November 2 2009 la 20:41
Beton! “Sunt forumuri ale unor autori si de o calitate pe măsura gusturilor fiecaruia“
Da; sunt potrivit aici după măsurile gusturilor mele. Tu domnule cumsecade se pare că nu te potrivești bine pe aici din cauza gusturilor tale. Ce e de făcut atunci în cazul tău? În locul tău n-aș mai poposi pe aici; unde nu-mi place, nu prea poposesc ci doar de e neapărat nevoie. Tu ești condus de o imperioasă nevoie de a poposi aici? După cum te-ai afișat se pare că nu.
Ai vreo carte punblicată, ori vreun blog? Vreau să văd vestialele gusturi unice ale tale; vreau să mă cultiv; poate voi deveni vreun avocat specializat în procese culturale. Îți mulțumesc că ai băgat-n seamă persoana mea umilă și săracă-n gusturi. Aștept sugestii care să mă-ndrume a-mi schimba gusturile. Scriai parcă ceva de chimista Elena… Păi vrei să avem toți gusturile tale?
Cu privire la cârnațul de laude. Eu consider că e bine. Ce te deranjează așa tare? nu cumva ai căderi nervoase că, probabil n-ai fost lăudat niciodată? Apropo? Ai fost vreodată lăudat? Deci lăudat pe bune.
November 3 2009 la 00:09
Stela,sunt si eu curios cum e scrisa aceasta carte, in ce maniera, se apropie de document sau e fictiune? e vorba de o abordare scriitoriceasca? orice aparitie de carte e salutabila, iar atunci cand in spatele acesteia sta un basarabean/basarabeanca – cu atat mai mult! Te vom citi cu spirit critic:), dand dovada de exigenta, dupa care, bineinteles, ne vom da cu parerea, tot aici, pe forumul tau:) Numai bine!
Stela Popa:Sunteti bineveniti!
November 3 2009 la 10:21
Felicitari Stela si la mai multe !
Nu te sfii si spune=ne si cum ar putea fi comandata prin posta , de ex. Sau sa cautam pe site-ul editurii ?
Stela Popa: Draga Releu, in primul rand, bine ai revenit. In al doilea, deocamdata cartea este in curs de aparitie.
November 3 2009 la 14:12
Stela, te rog permite-mi sa-i raspund si eu pe blogul tau Telespectatorului.
Draga Telespectatorule, dupa clasa a 4a in sus, majoritatea dintre noi evoluam si ne schimbam stilul de a scrie. Probabil nu ai idee ca autoarea cartii mai face si altceva la Bucuresti decat sa dea interviuri la caldura, pe timp de revolutie sau in alte timpuri… Te-ai putea lamuri citindu-i blogul sau cu un simplu search, cu orice motor de cautare.
In ce-i priveste pe cei mentionati in lista ta, sper ca vor scrie la randul lor un roman, deoarece multe ar avea si ei de spus…lucruri care merita spuse. Marturii pe aceasta tema au scris deja, si chiar cu mare succes (chiar daca, se pare, nu le-ai citit). Si totodata, au acordat la randul lor interviuri. Fara aceste marturii, interviuri, romane, nu s-ar fi stiut mare lucru din ceea ce s-a intamplat la Chisinau.
November 3 2009 la 18:23
desigur ca sa critic lucrarea dvs. trebuie intii sa citesc cartea, dar intrebarea care imi apare e “romanul dvs e fictiune sau bazat pe date reale?”
Consider ca dreptul de a scri o carte ce vizeaza regretabilele evenimete ce s.au petrecut pe 7 aprilie si nu numai are dreptul cel care a paticipat nemijlocit la eveniment, care a fost batut, umilit si care pina la urma a fost sa fie o simpla marioneta in jocurile politice. Dvs ati avut parte de asa ceva? Sau scriti si voi pentru ca e actual si e posibil sa faci bani pe nevoile celorlalti?
Simpla curiozitate nothing more.
November 4 2009 la 18:33
Bravo Stela! Succese mari in continuare.
November 4 2009 la 19:46
prea mult sufera rudele celor ucisi,detinuti pe nedrept,iar romanul acesta mai este si “sare pe rana”
November 4 2009 la 23:07
Telespectator
I-a spune-mi rogu-te de pe unde-mi ești? De-am fi apro’pe ar fi beton să putem țurgăli ceva beri.
November 5 2009 la 09:55
Foarte buna initiativa ta, Stela!
Nu ma mir deloc ca are atatia dusmani. Multi vor sa uite de 7 aprilie si iau apa in gura astazi… Dar vor iesi la iveala si vinovatii si criminalii!
Sincer bravo!
November 5 2009 la 14:18
SAlut ! da doar din citeva iduri …mia trezit triste amintiri … suntem o generatie incercata de durere, de dezamagiri, de sperante ….
VREM O VIATA MAI BUNA … dar o vrem aici in tara noastra …
abia astept sa apara cartea prin librarii …
succes!
November 6 2009 la 10:15
Stela,
te-am descoperit de putin timp , poate nici nu este anul.Acum intru destul de des la tine pe blog. Initial , ma gandeam ca esti prea tanara , ca sa intelegi lucrurile profund.
Dar treptat acest cliseu a disparut .
Am vazut stirea despre roman , si astept lansarea la Chisinau.
Oricum pentru mine deja imi esti un exemplu de urmat.
Succes!!!
November 6 2009 la 19:54
Suna promitator de tot continutul romanului… il astept… chiar vreau sa simt gustul unei carti bune… Succese in continuare! Bravo!
November 7 2009 la 19:05
Wow! o astept la Chisinau
November 8 2009 la 10:36
În primul rând: felicitări şi succese pe viitor în scrierea altor cărţi!!!
şi aşa vrea să întreb, cînd ajunge cartea aceasta în Chişinăi, degrabă de bucurăm sau nu?!
November 8 2009 la 12:53
Sincer imi pare bine ce faci.Felicitari si asteptam cu nerabdare aparitia cartii. Succes.
November 8 2009 la 23:28
Multe felicitari!
November 16 2009 la 20:16
„Nasc si la Moldova oameni”…
Paradoxal, dar se pare ca realitățile de la Chișinău, pe cit de dureroase pe atit si de camuflate de cortina comunista, creeaza cocktailul „perfect” pentru descoperirea si afirmarea noilor talente. Este, daca vrei, ironia oamenilor adusa sortii
Ma bucur ca te afli printre acesti curajosi si „obraznici”, „obraznici pentru ca traiesc, ca nu amina pe miine dimineata”…
Felicitari si succese! Sus sa ai inima!
November 19 2009 la 15:59
de cind draga esti asa de desteapta…..interesant cit material factologic ai colectat si expus in lucrarea despre care multi cred ca e o bomba…..Cit timp dvs. v-ati documentat?….textul se bazeaza pe fapte reale sau fictiune? Atunci cum ramine in cazul dat cu jurnalismul de investigatie? nu stii ce-i asta?cred ca da, deoarece nu sau expus inca toate punctele de vedere in ceea ce privesc direct evenimentele din 7 aprilie…daca nu gresesc abea de cind avem in tara noua conducere se face efortul de a elucida evenimentele tragice din aprilie 2009. Nu cred ca sunteti actuali ci foarte banali, asta nu da dovada ca ai rupt tacerea sau nustiu ce, esti iresponsabila in afirmatii,nu poti sa scrii despre ceva cauzal atribuindu-i calitatea concretului. Te apreciaza cei care nu pot mai mult decit poti tu…Nu crede ca ai realizat mare lucru…,dar stii si unele carti de bulevard se mai rasfoiesc cite odata….Nu inteleg un singur lucru:cum se face ca toti ratatii ajung in capul mese, se pare ca sunt banalitatile timpului si generatiei noastre…
Cu respect un Jurnalist
November 22 2009 la 11:41
Bravo, Stela! In 1992 eram in cercul iadului din Transnistria, am trecut prin injosiri si spaima, am venit la Chisinau cu speranta ca vin acasa, dar sa repetat totul. E bine ca macar cineva va descrie aceste evenimente, ca apoi oamenii de la conducere sa se gindeasca cit de cit. Astept aparitia romanului. Ar fi foarte bine daca ar aparea un roman si in limba rusa, rusii nu stiu adevarul, dar sint aceiasi oameni ca si noi dusi in eroare.
November 25 2009 la 20:33
[...] astăzi la lansarea cărţii Andreei Marin Bănică. Precizez: în calitate de autor al romanului “100 de zile” scos la aceeaşi editură ca şi cartea Andreei – Tritonic. A fost un eveniment destinat [...]
November 26 2009 la 21:43
Felicitari cordiale Stela!intentionezi cumva sa faci si la Chisinau lansarea cartii? mi-as dori tare mult sa particip…
Stela Popa: Te astept cu drag. Voi anunta pe blog in curand.
December 7 2009 la 10:44
Sincere felicitari si un bravo bravisimo din tot sufletul draga Stela.Si eu astept cu nerabdare sa apara mai repejor in vinzare 100 de zile. Asteptam……
Mult succes in continuare si realizari din cele mai frumoase
December 30 2009 la 00:04
[...] pe care sper să le concretizez în 2010, una dintre realizările la care eu ţin cel mai mult este prima mea carte – „100 DE ZILE”, care apare la editura bucureşteană Tritonic, roman la care am lucrat intens timp de un an şi [...]
January 19 2010 la 16:07
[...] despre conţinutul romanului găsiţi AICI. Lasa un [...]
January 23 2010 la 16:00
Felicitari pentru carte, un cat mai mare succes.
February 15 2010 la 15:38
multe felicitari si nici un mesaj de genul:
“am citit, mi-a placut”.
cu felicitari nu ma convingeti sa cumpar cartea.
astept sa ma convinga cineva.
March 8 2010 la 18:42
Stela….Ma bucur ca ai avut curaj..Sincer inka nam citito dar in curind o so fac..A fost greu insa inainte ne va fi si mai greu.Totul este relativ si totul depinde de oameni insa la noi oamenii inca simt frica si neincredere.Atita timp cit va fi asa nu conteaza ce partid politic va fi in frunte.Totul depinde de mentalitate insa noi facem un pas inainte si doi inapoi…..succes…….
March 8 2010 la 18:43
dak mai vrei detalii scriemi pe email….