“Filat îl provoacă pe Putin”

16 November 2009 00:05 Stela Popa Interviuri,

Acesta este titlul unui interviu acordat de către premierul R. Moldova – Vlad Filat – jurnalistului George Rădulescu, de la cotidianul Adevărul din Bucureşti. Vă invit să-l citiţi în continuare.

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat, în exclusivitate pentru „Adevărul”, că încă plătim cu toţii preţul înţelegerii dintre Hitler şi Stalin prin care sovieticii au ocupat Basarabia.

La sfârşitul săptămânii trecute a fost la Bucureşti şi a acceptat să vorbească, în exclusivitate pentru „Adevărul”, despre temele sensibile de pe agenda răsăriteană. Vlad Filat nu a avut nicio reţinere în a condamna, printr-o declaraţie tranşantă, Pactul Ribbentrop-Molotov, cel care a condus la ocuparea Basarabiei de către trupele lui Stalin.

Mai mult decât atât, premierul de la Chişinău mizează pe un puternic sprijin din partea României pentru o integrare accelerată a Republicii Moldova în spaţiul UE. Vineri, 20 noiembrie, Vlad Filat se va afla la Ialta, unde va discuta cu premierul rus Vladimir Putin despre soarta Transnistriei şi despre noile abordări politice pe care vrea să le imprime.

„Pactul Ribbentrop-Molotov este o eroare istorică”

Adevărul: Pe o scală de la unu la zece, unde se situează valoarea relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, în momentul de faţă?

Vlad Filat: Nu o să reuşesc să dau o asemenea notă, dar vreau să vă spun, cu încredere, că suntem la un nou început care are la bază relaţii fireşti. Discuţiile pe care le-am avut cu preşedintele şi prim-ministrul României demonstrează foarte clar că există o înţelegere perfectă a situaţiei şi a ceea ce trebuie să facem pentru rezolvarea multiplelor probleme, în special pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Care este principalul lucru asupra căruia doriţi să vă concentraţi în relaţia cu România?

Obiectivul nostru este cel de integrare europeană. Rolul României în acest proces este determinant. Nu o dată am spus că, în parcursul nostru asumat, România urmează să joace un rol important. Pe acest lucru am mizat.

Credeţi că Alianţa pentru Integrare Europeană va funcţiona până la sfârşitul mandatului sau este posibil să apară scurtcircuitări?

În cadrul Alianţei, noi suntem diferiţi, avem şi puncte de vedere diferite, însă obiectivul pe care îl avem este cel care ne va ţine uniţi. Încrederea a fost acea forţă motrice care a fixat lucrurile şi care ne ajută să ne realizăm obiectivele. Am încredere că vom reuşi.

Marian Lupu poate fi un preşedinte prooccidental?

Marian Lupu trebuie să fie un preşedinte al Republicii Moldova şi odată ce opţiunea majorităţii absolute a cetăţenilor Republicii Moldova este o opţiune proeuropeană, eu cred că acest aspect răspunde la întrebarea pe care mi-aţi adresat-o.

Ce mai înseamnă astăzi Pactul Ribbentrop-Molotov?

Este o eroare istorică – foarte diplomatic spus – pe care o plătim cu toţii până în prezent.

„Avem toată deschiderea să ne regăsim în UE”

Atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău s-a vehiculat intens varianta integrării accelerate a Republicii Moldova în Uniunea Europeană prin unirea cu România. Consideraţi viabilă o asemenea variantă?

Au fost mai multe soluţii lansate, dar în mare parte având la bază emoţii. Noi ne-am asumat o guvernare responsabilă, având la bază pragmatismul. Avem şansa să aderăm la Uniunea Europeană într-o manieră accelerată fiind sprijiniţi puternic de către România. Într-un spaţiu valoric unic al Uniunii Europene avem toată deschiderea să ne regăsim.

Moscova poate oferi garanţii de stabilitate Republicii Moldova, în contextul actual?

Noi nu dorim să obţinem garanţii de la Moscova pentru a menţine stabilitatea politică şi economică în Republica Moldova. Noi urmărim ca relaţiile pe care le avem cu Federaţia Rusă să fie bazate pe respect reciproc, pe respectarea drepturilor suverane ale Republicii Moldova. În acest sens vom avea o politică responsabilă, dar şi aceasta o vom implementa cu demnitate.

Cum veţi convinge Moscova de faptul că este necesară o nouă abordare în relaţia bilaterală?

Prin acţiuni, argumente şi prin incisivitate.

V-aţi gândit la ceva anume? Daţi-ne trei priorităţi.

Nu cred că în relaţiile pe care urmează să le avem cu Federaţia Rusă ne putem rezuma doar la trei priorităţi. Problematica de la ora actuală este una foarte vastă şi nu o să se pună accentul doar pe situaţia pe care o avem în Transnistria. Urmează ca vineri, 20 noiembrie, la întâlnirea pe care o voi avea la Yalta cu premierul rus, domnul Putin, să începem o discuţie. Vreau să vă spun că va fi o discuţie principială – poate e prea mult spus – în care vom invoca argumente în favoarea rezolvării problemei Transnistriei.

„Nu acceptăm renunţarea la Transnistria”

În relaţia cu Moscova, credeţi că este posibilă o relaxare în ceea ce priveşte chestiunea transnistreană?

Sper că da şi vreau să vă spun că, după o perioadă îndelungată de timp, am reuşit să reîncepem dialogul. Este mult spus negociere, însă dialogul a reînceput în format deplin. Sper că acea întâlnire de la Viena a pus un nou început în vederea soluţionării conflictului transnistrean. Am observat o nouă energie în ceea ce priveşte abordările, dinspre partenerii noştri. Mă refer la Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi OSCE. Şi, foarte important, şi din partea Ucrainei.

Aţi accepta ca Republica Moldova să renunţe la Transnistria în schimbul unei aderări accelerate la Uniunea Europeană?

În primul rând, eu nu accept o asemenea abordare. Republica Moldova este un stat independent, suveran şi unitar. Urmează să muncim mult şi să readucem Transnistria în spaţiul constituţional al Republicii Moldova. În acest sens avem o perspectivă clară şi urmează să o realizăm.

Există percepţia că dosarul transnistrean îngreunează respectarea condiţiilor de stabilitate pe care trebuie să le îndeplinească Republica Moldova, în vederea aderării la UE…

Deocamdată, în dialogul cu partenerii noştri occidentali nu a fost pusă problema de o asemenea manieră. Şi sper că nici nu va fi pusă o asemenea problemă.

„Nu am urmărit să satisfac Moscova”

Cum credeţi că a perceput Kremlinul declaraţia Dumneavoastră potrivit căreia doriţi o misiune civilă la Tiraspol?

Am avut mai multe declaraţii care nu au fost privite cu mare satisfacţie la Moscova, însă nu asta am urmărit eu, să satisfac pe cineva. E un punct de vedere asumat al guvernului de la Chişinău. Vom insista asupra acestei poziţii. Situaţia care este la ora actuală nu justifică păstrarea de efective militare pentru menţinerea păcii. Asta mai ales din partea unei forţe care a fost implicată în conflictul de pe Nistru.

Încearcă Ucraina să devină un fel de tutore al Republicii Moldova?

Nu cred, pentru că nu ar reuşi. Nu cred că o ţară anume poate să-şi asume rolul de tutore al Republicii Moldova. Noi sperăm să obţinem nu o tutelă, ci sprijinul sincer al partenerilor noştri din Vest, dar şi din Est. Mă refer în cazul dat la Ucraina.

Prima dumneavoastră vizită oficială în calitate de premier a fost la Bruxelles. Aţi făcut şi o escală la Budapesta. V-aţi gândit că acea escală ar putea fi interpretată negativ la Bucureşti?

Ştiţi, eu pe parcursul timpului m-am obişnuit cu interpretări la Bucureşti. Dacă cineva îşi dorea să afle de unde a apărut acea întâlnire la Budapesta, vedea faptul că a fost unica rută posibilă pentru a ajunge la Bruxelles şi înapoi. În aeroportul din Budapesta, la solicitarea părţii ungare, am avut o scurtă întrevedere cu ministrul lor de externe.

Nu cred că e corect ca cineva să interpreteze acest lucru. Avem nevoie de cât mai mulţi parteneri în cadrul Uniunii Europene, avem nevoie de cât mai multe voci în a ne sprijini, deoarece ne-am lansat în acest proiect ambiţios. Am început procesul de negociere în vederea semnării Acordului de asociere la Uniunea Europeană.

Sperăm foarte mult că la sfârşitul anului vom începe negocierile în vederea obţinerii regimului liberalizat de vize pentru obiective vitale ale Republicii Moldova. În acest sens avem nevoie de un sprijin larg şi încercăm să-l obţinem.

Ce credeţi că doreşte Europa, în primul rând, de la Republica Moldova?

Europa doreşte să aibă un partener predictibil, sincer, care are capacitatea de a-şi asuma angajamente şi, foarte important, de a le respecta.

Cum comentaţi declaraţia relativ recentă a preşedintelui rus Medvedev, potrivit căreia dacă cetăţenii ruşi de pe teritoriul statelor vecine sunt puşi în pericol, Rusia poate interveni militar?

Eu nu vreau să dau calificative. Este o declaraţie a dânsului. Cum spuneam, Republica Moldova este stat suveran şi nu cred că este vizată de această declaraţie.

Aţi afirmat că relaţiile Republicii Moldova cu Rusia trebuie să se bazeze pe demnitate. Spuneţi-ne, vă rog, ce înseamnă „demnitate” pe această dimensiune?

Înseamnă respectarea dreptului nostru suveran, retargerea armatei şi armamentului rusesc din Transnistria, încetarea sprijinirii directe şi indirecte a regimului de la Tiraspol şi tratamentul respectuos al Rusiei faţă de Republica Moldova.

„Cei care au încălcat legea vor fi traşi la răspundere”

Fostul preşedinte Vladimir Voronin ar putea fi tras la răspundere penală pentru reprimarea manifestaţiilor de la Chişinău din aprilie 2009?

Evenimentele din aprilie au fost tragice, pe de o parte, dar au şi arătat adevărata faţă a regimului Voronin, care a guvernat Republica Moldova timp de opt ani. Partidul Liberal Democrat a mers cu o lozincă foarte clară în campanie: „Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti”. Unul dintre angajamentele noastre faţă de electorat ţine de faptul că ne-am asumat că toţi aceia care au încălcat legislaţia Republicii Moldova, încălcând drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, vor fi traşi la răspundere.

Voronin nu este o excepţie, însă acest lucru urmează să se întâmple într-un proces deschis, în baza legii. Dacă în urma acestui proces se va demonstra, cu probe, nu prin declaraţii şi emoţii, că dânsul se face vinovat, nu numai de evenimentele din aprilie, dar şi de celelalte lucruri grave petrecute până atunci, va răspunde în faţa legii.

În presa de la Chişinău s-a scris că aţi început negocieri cu comuniştii pentru că aţi mai avea nevoie de opt voturi în Parlament. Aşa este?

Un proces de negociere ca atare nu are loc. Există o dorinţă din partea noastră de a obţine voturile necesare, pe de o parte, şi probabil că există o dorinţă, de partea cealaltă, de a obţine cât mai mult. Eu reiterez poziţia mea şi a PLDM: putem face anumite concesii, dar nu poate fi vorba ca aceia care au încălcat drepturi şi libertăţi cetăţeneşti să fie absolviţi de răspundere.

„Alegeri anticipate în toamna lui 2010”

Care este „asul din mânecă” al domnului Ghimpu, preşedintele Parlamentului?

O să răspund la această întrebare în calitate de jurist, care a făcut şcoala la Iaşi, la Facultatea de Drept. Norma constituţională este expresă: în cazul nealegerii preşedintelui Republicii Moldova vom avea alegeri anticipate. Alegerile anticipate nu vor fi mai devreme de luna iulie, însă ar putea avea loc şi mai târziu pentru că norma nu stabileşte expres termenul limită.

Mergând la absurd în abordare, avem posibilitatea să facem anticipatele şi cu o lună înainte de alegerile ordinare. Însă alegerile le vom organiza la Chişinău atunci când vom fi pregătiţi, atunci când vom avea instituţii funcţionale, norme constituţionale funcţionale, nu numai în ceea ce priveşte alegerea şefului statului. Acest lucru se va întâmpla, cel mai probabil, la mijlocul toamnei anului viitor.

Vă este teamă de o revenire a comuniştilor la putere?

Nu frica a fost cea care m-a influenţat în activităţile mele.

Constituţia va fi modificată?

Nu o să avem alternativă. În cazul alegerilor anticipate va trebui să venim şi cu Constituţia ajustată, astfel încât să nu mai avem aceste blocaje politice care presupun costuri enorme pentru societate. Însă am spus-o de multe ori: dacă va trebui să plătim şi acest preţ, respectiv alegerile anticipate, îl vom plăti. Pentru că PCRM urmează să-şi asume riscurile şi rezultatul ruşinos pe care le vor obţine la anticipate.

Nu vă aşteaptă o perioadă uşoară…

Nici n-am avut perioade uşoare. Dacă am reuşit să rezistăm în timpul perioadei comuniste de la Chişinău, vom reuşi să rezistăm şi să facem performanţă şi atunci când avem o atmosferă democratică în Republica Moldova. Avem un sprijin enorm şi din partea Europei, în întregime.

Dacă vor fi anticipate, Alianţa pentru Integrare Europeană va merge ca o singură formaţiune sau fiecare partid component se va prezenta separat?

Important este să se înţeleagă că nu rezultatul fiecărui partid este important, ci rezultatul cumulat al partidelor care ar urma să asigure o coaliţie de guvernare. Acesta este scopul pe care îl urmărim.

Nu credeţi că ar fi mai eficientă electoral varianta constituirii unui singur partid?

Dacă ar fi să activăm ghidându-ne după sondaje şi abordând lucrurile foarte matematic, ar fi uşor. Lucrurile sunt mult mai complicate. Este vorba de partide care au oameni şi care urmăresc anumite scopuri. Tendinţele sunt cele prezentate, dar cred că vom găsi o soluţie să participăm cât mai eficient la alegeri.

SURSA: Adevărul

Autor: George Rădulescu