“R. Moldova are nevoie de medic”

Preluat pe RGN Press

„România trebuie să joace rolul de medic şi nu de avocat în cazul R. Moldova. Iar R. Moldova trebuie tratată” (Oleg Serebrian)

„Avem nevoie de un medic, dar vrea bolnavul (nota red. – RM) să se lecuiască”? (Victor Ţvircun)

„7 aprilie 2009 a fost un act de rezistenţă a basarabenilor în faţa unei tentative de acaparare a valorilor naţionale” (Ion Varta)

„Aspiraţiile pro-europene din R. Moldova, tot mai profunde, şi evoluţiile internaţionale nu sunt tocmai în concordanţă” (Dan Dungaciu)

„Transnistria este o ghiulea legată de piciorul R. Moldova” (Adrian Cioroianu)

„Rusia nu se opune intrării R. Moldova în UE” (Anatolii Akopov)

Acestea au fost câteva dintre declaraţiile enunţate zilele acestea la conferinţa „Republica Moldova între vecinătatea eternă şi integrarea europeană”, care a avut loc la Biblioteca Academiei Române şi a fost organizat de către Institutul European din România şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române. Sala a fost plină. La dezbatere au participat politicieni şi experţi din Republica Moldova şi din România, studenţi, oameni de afaceri, oficiali ai ambasadelor statelor membre şi partenere UE la Bucureşti, dar şi reprezentanţi ai mediului academic, societăţii civile şi mass-media.

Iată pe scurt principalile idei enunţate de către unii vorbitori.

“Politica antiromânească îndepărta Republica Molova de UE”

Ion Negrei, viceprim-ministru al R. Moldova a spus că ideologia moldovenistă nu mai este acceptabilă şi că relaţiile dintre “cele două state româneşti” trebuie să continue până la integrarea în UE a R. Moldova. “Politica antiromânească, antioccidentală şi antieuropeană a regimului trecut era una antinaţională pentru cetăţeni. Cred că o politică antiromânească îndepărta Republica Molova de UE. Prin schimbarea mesajului care vine de la Chişinău, Republica Moldova se va apropia mai mult de UE”, a conchis oficialul de la Chişinău.

R. Moldova  -” stat falimentar”

După părerea deputatului Oleg Serebrian, în R. Moldova există un „sentiment al falimentului ca şi stat”, pe care l-a explicat în felul următor. Există mai multe feluri de „sentiment falimentar”:

1. Sentimentul falimentului economic. La capitolul economic, R. Moldova nu a evoluat, ci a involuat din 1991 încoace. Declinul a fost extraordinar, accentează Serebrian. Depopularea, exodul masiv, plecarea unor comunităţi întregi din R. Moldova după 1989 (cea evreiască în primul rând) au avut un impact puternic.
2. Sentimentul falimentului politic. O. Serebrian spune că acesta se datorează în primul rând clasei politice „care merită dizgraţia în care se află”. “Problema transnistreană alimentează acest faliment politic”, crede politicianul.
3. Sentimentul falimentului moral. În conceptul lui Serebrian „R. Moldova e singurul caz de faliment psihologic”. Şi continuă: „Nu ne-am debarasat încă de ideea că R. Moldova este un vasal”.

Despre legăturile externe ale R. Moldova, Oleg Serebrian a mai spus că aceasta are absolută nevoie de o relaţie strânsă cu Ţările Baltice, Germania, Polonia şi, fără îndoială, cu România. Iată de ce „România trebuie să joace rolul de medic şi nu de avocat în cazul R. Moldova” crede O. Serebrian. El mai spune: „R. Moldova trebuie tratată”.  În încheierea, discursului său, referindu-se la integrarea europeană, deputatul a mai precizat, totuşi, că „R. Moldova poartă cea mai mare responsabilitate pentru integrarea în UE şi nimeni altcineva”.

„Aspiraţiile locale din R. Moldova şi evoluţiile internaţionale nu sunt tocmai în alternanţă”

Ca o completare, istoricul Ion Varta a adăugat şi el în discursul susţinut: „Aşteptările în R. Moldova faţă de noua guvernare sunt mari”. Aici Ion Varta a adus exemplul tinerilor care, după revolta din 7 aprilie, poartă la Chişinău, la mâini, panglici tricolore. Istoricul a mai vorbit şi despre „popularea programată” a Basarabiei, începând din 1834, când au fost aduşi peste 20.000 de iobagi din Rusia.

Revenind în actualitate, sociologul Dand Dungaciu spune că nu 2005 este anul care ne dă “ecuaţia politică a R. Moldova de astăzi”, ci 2007. „Atunci V. Voronin a renunţat la parteneriatul politic şi a trecut la războiul politic, pe care l-a dus la extrem în 2007, care s-a soldat cu morţi, răniţi şi maltrataţi”, menţionează analistul. Iată de ce Dan Dungaciu crede că , din păcate, „aspiraţiile locale din R. Moldova şi evoluţiile internaţionale nu sunt tocmai în alternanţă”.

Despre unionism, sociologul crede că în R. Moldova acum este vorba mai degrabă despre un „unionism pragmatic” decât unul „al inimii” precum era la începutul anilor 90.

„Partidele din R. Moldova trebuie să îşi găsească corespondenţă în UE şi nu în Rusia”

De unde şi părerea lui Adrian Cioroianu: „R. Moldova este o poveste de insucces şi prevăd o reformă lungă şi dureroasă”. Cât despre extinderea UE, istoricul crede că la nivelul Uniunii există deja „oboseala extinderii”. Nici despre NATO, fostul ministru de externe al României nu mai crede că se va extinde, asta chiar dacă „RM nu poate fi neutră”, a accentuat el. În schimb, Rusia nu va renunţa la R. Moldova, crede Adrian Cioroianu. Şi explică: „Asta pentru că R. Moldova, în viziunea Rusiei, face parte din vecinătatea apropiată”. De aici şi refuzul lui Putin de a da mâna cu prim-ministrul Vladimir Filat la summitul CSI, deoarece oficialul moldovean a vorbit explicit despre NATO, ne explică Cioroianu. O ultimă constatare a fostului ministru, cu aluzie la Pardidul Democrat condus de Marian Lupu: „Partidele din R. Moldova trebuie să îşi găsească corespondenţă în UE şi dacă vor ca RM să intre în UE trebuie să se aflilieze cu partidele europene şi nu numai cu cele din Rusia”.

În partea a doua a panelului, a luat cuvântul şi fostul ministru al învăţământului – Victor Ţvircun. Amintesc aici că pe vremea acestuia a fost implimentat în şcoli cursul de “istorie integrată”. De unde şi întrebarea studenţilor basarabeni aflaţi în sală: „Ce preferaţi – un curs de istorie a românilor sau o istorie integrată?”

Răspunsul ministrului nu a fost clar. Nici la întrebarea „Trecutul nostru e românesc sau nu?” studenţii nu au primit răspuns. În acest moment, moderatoarea discuţiei a intervenit  şi s-a trecut peste momentul evident dificil pentru fostul ministru Ţvircun.

La final, din sală, a luat cuvântul şi primul secretar al ambasadei Rusiei la Bucureşti, Anatolii Akopov, prezent şi el la conferinţă, care a ţinut să precizeze următoarele:

1. Rusia nu se opune integrării R. Moldova la UE.
2. Transnistria nu este un obstacol 100% pentru integrarea R. Moldova în UE. Există cazul Ciprului.
   
3. Făcând aluzie la “unionism”, diplomatul rus afirmă: “să nu uităm că R. Moldova, oficial, este membru al ONU cu drepturi depline”.
   

A fost o dezbatere interesantă, care, din păcate, nu a lăsat destul timp pentru întrebări şi comentarii din sală. În final nu pot decât să mulţumesc organizatorilor pentru dezbatere şi sperăm ca aceasta să continue şi cu alte prilejuri.

Vedeţi AICI SINTEZA EVENIMENTULUI.