Cum apare R. Moldova în programul prezidenţiabililor de la Bucureşti?

20 November 2009 19:07 Stela Popa Analize, 1,077 afişări

Pe 22 noiembrie, cetăţenii români din toate colţurile lumii vor merge să voteze pentru preşedintele României şi să aleagă pe cine vor să aibă pentru următorii patru ani la Cotroceni.  Românii,  oriunde ar fi ei, în Spania, Italia, Portugalia, SUA sau Republica Moldova, vor vota fiecare după propriile criterii.

Întrebarea este însă următoarea: „Cunosc ei, oare, suficient de mult ce îşi propun candidaţii la fotoliul prezidenţial din România?”. Au răsfoit ei măcar odată programul politic al candidaţilor sau au auzit de acesta? Asta în cazul în care l-au găsit, desigur.

Articolul de mai jos nu este unul electoral, ci  unul informativ, în care voi prezenta cum apare subiectul R. Moldova în programele politice ale celor mai importanţi candidaţi. Din capul locului precizez că unii concurenţi nu sunt prezenţi în acest articol. Nu i-am citat fie pentru că nu am găsit programul lor politic, fie pentru că nu sunt atât de notorii şi prezenţi în viaţa publică.

Trebuie menţionat că Biroul Electoral Central de la Bucureşti a înregistrat 12 candidaturi valide pentru alegerile prezidenţiale din România din 22 noiembrie 2009. Candidaturi înregistrate sunt: Constantin Ninel Potarcă (candidat independent), George-Crin-Laurentiu Antonescu (PNL), George Becali (PNG), Hunor Kelemen (UDMR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Mircea-Dan Geoana (PSD+PC), Traian Basescu (PD-L), Ovidiu-Cristian Iane (Partidul Ecologist Roman), Sorin Mircea Oprescu (candidat independent), Remus Florinel Cernea (Partidul Verde), Constantin Rotaru – (Partidul Alianta Socialista), Gheorghe Eduard Manole (candidat independent).

Care dintre cei nominalizaţi mai sus vor reuşi să convingă cetăţenii români din R. Moldova că este cu adevărat bun pentru a sta în fotoliul de la Cotroceni şi că este cea mai indicată şi competentă candidatură? Atât în presa de la noi, cât şi în cea de la Bucureşti, candidaturile sunt atent studiate, deşi nu neapărat din perspectiva atitudinii faţă de R. Moldova. Concurenţii electorali au, deopotrivă, avantaje şi dezavantaje. Astfel că, la sfârşitul săptămânii, vom vedea cine va  convinge mai mult electoratul, inclusiv cetăţenii români din R. Moldova.

„Vreau mai multă competitivitate!”

Aşa scrie în unul dintre capitolele din programului electoral al candidatului Traian Băsescu, cel care în 2004 a candidat pentru preşedinţie din partea Alianţei D.A. (PNL-PD) câştingând alegerile şi devenind preşedinte al României. Până în decembrie 2004, Traian Băsescu a fost liderul Partidului Democrat. Între 2000 şi 2004 a fost primar al Bucureştiului.

Despre politica externă a României, Traian Băsescu scrie în programul său că „trebuie să devină tot mai mult un instrument major de promovare în primul rând a intereselor economice ale României, pe plan mondial – ţinând seama de ansamblul priorităţilor de politică externă a României, între care un rol deosebit îl au consolidarea parteneriatelor cu SUA şi Franţa”.

Urmează  apoi referirea la Republica Moldova despre care iată ce scrie: „În mod deosebit, în acord cu politica de vecinătate a Uniunii Europene, trebuie să avem un rol activ în zona Mării Negre şi, mai ales, să utilizăm acest instrument în scopul de a sprijini aspiraţiile de aderare la UE din Republica Moldova”.

„O singură Românie”

„Faptul ca suntem graniţa de Vest a UE şi NATO ne aduce responsabilităţi, pentru care este nevoie să gândim pragmatic politica noastră spre Răsărit”, scrie în programul său Mircea Geoană, preşedintele Partidului Social Democrat. Mircea Geoană este din decembrie 2008 preşedinte al Senatului României. A fost anterior ambasador al României în SUA şi apoi, între 2000-2004, ministru de externe în guvernul Năstase.

Referindu-se la politica externă a României, candidatura PSD-ului la preşedinţia României mizează în programul său prezidenţial în primul rând pe consolidarea relaţiei transatlantice, despre care spune că „este o prioritare pentru România”. Pe lângă cooperare strânsă între SUA şi Uniunea Europeana, la nivel regional, Mircea Geoană spune că prioritatea este „relansarea relaţiilor cu vecinii”. Preşedintele PSD este de părere că România are astazi relaţii reci cu un număr important de vecini direcţi sau indirecţi ai săi.

Despre Republica Moldova în programul lui Geoană găsim următoarele: „De R. Moldova suntem legaţi prin istorie, prin atât de multe atribute ale identităţii comune. Este nefiresc să avem o relaţie discontinuă, iar sprijinul nostru direct pentru stabilitatea sa economică şi socială să nu aibă o consistentă semnificativă. Ca stat membru UE, România va trebui să insiste pentru o mai mare implicare a Uniunii în Republica Moldova, pentru acordarea de asistenţă financiară europeană. O prioritate a acţiunii noastre europene este stimularea contribuţiei Uniunii la finanţarea proiectelor de dezvoltare economică şi socială în Republica Moldova”.

„Deconflictualizarea politicii externe româneşti”

Crin Antonescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL). Între 1996 şi 2008 a fost membru al Camerei Deputaţilor şi liderul delegaţilor din partid între 2007 şi 2008. La alegerile legislative din 2008 a fost ales senator de Bucureşti. Pe 16 decembrie 2008 a fost ales vicepreşedinte al Senatului României, dar s-a retras din funcţie pentru a-şi organiza campania electorală pentru alegerile prezidenţiale.

Despre segmentul politicii externe a României în programul său prezidenţial spune că „preşedintele României trebuie să fie inspiratorul unui nou proiect de politică externă”. Potrivit lui, „în ultimii ani, nu numai că nu a existat un dialog constant şi instituţionalizat între instituţia prezidenţială românească şi principalele forţe politice pe teme de politică externă, dar, mai mult decât atât, chiar şi în momente critice, această consultare nu a existat”.

Iată de ce, când vine vorba despre R. Moldova, în programul său prezidenţial, Crin Antonescu scrie: „Criza declanşată în Republica Moldova după alegerile parlamentare din acest an, modul unilateral în care a acţionat preşedintele României reprezintă cel mai bun exemplu în acest sens. Din nefericire, au existat multe alte situaţii în care s-a încercat utilizarea unor momente de politică externă, pentru a obţine capital politic şi electoral. Populismul nu are ce căuta în politica externă a României”. Dacă va ajunge preşedinte, Crin Antonescu ne asigură că va fi „garantul caracterului bipartizan al politicii externe, consultând cu regularitate forţele politice semnificative şi valorificând activ experienţa foştilor şefi de stat ai României, dar şi a altor persoane publice care au exercitat demnităţi care au legătură cu politica externă”.

„Hai România!”

Sorin Oprescu – actualul primar de Bucureşti. A fost senator de Bucureşti în legislatura 2000-2004, apoi 2004-2008, din partea PSD. A candidat de două ori la funcţia de primar al municipiului Bucureşti. În 1998 a fost învins în al doilea tur de scrutin de Viorel Lis (CDR), iar în 2000 de Traian Băsescu (PD). Pe 21 aprilie 2008 şi-a dat demisia din PSD, pentru a candida ca independent pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti, pe care a şi câştigat-o în al doilea tur de scrutin al alegerilor locale din 15 iunie.

Din programul prezidenţial al lui Sorin Oprescu aflăm că politica externă  a României reprezintă pentru el „un punct important în perioada următoare”. Observăm că independentul Sorin Oprescu, la fel ca şi Mircea Geoană sau Crin Antonescu, este de părere că în ultimii ani „România a fost o ţară izolată pe plan extern”. Printre priorităţile mandatului său, Sorin Oprescu spune că este şi relansarea relaţiilor cu vecinii – R. Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă, Balcanii de Vest. Un puct important din programul lui Oprescu, care merită luat în calcul, este „servirea intereselor comunităţilor de români din străinătate”. Programul lui Sorin Oprescu este singurul unde întâlnim specificat aparte – „Relaţia cu R. Moldova”. Şi iată ce găsim la acest capitol :

• România și Republica Moldova trebuie să aibă o relaţie privilegiată, dată de comunitatea de limbă, cultură și valori.

• Asigur Republica Moldova că îi vom fi cel mai loial vecin, că  nu ne vom amesteca niciodată în treburile ei interne. România nu a fost, nu este și nu va fi niciodată imperialistă. Voi respecta întotdeauna voinţa poporului moldovean.

„Alege viitorul”

Candidatul UDMR – Kelemen Hunor – ales în legislatura 2000-2004 deputat de Harghita, din partea UDMR, vede pe viitor politica de vecinătate a României ca “una echilibrată”. El spune în programul său că “pentru ca România să îşi găsească locul în sistemul european de relaţii bazat pe cooperare, ca ţară la frontiera Uniunii Europene, trebuie să îşi asume rolul de partener cu iniţiativă în regiune”. Hunor spune că “România are nevoie de noi baze strategice pentru politica de vecinătate a ţării”. Potrivit lui, cu Ungaria şi Bulgaria, ca state membre ale UE, România trebuie să coopereze în domeniul politicilor comunitare. Apoi, cum era şi firesc, candidatul UDMR pune accentul în primul rând pe relaţia cu Ungaria faţă de care spune că „este nevoie de stabilirea unui parteneriat strategic specific european”. Şi continuă: “Ungaria este poarta vestică a României, iar pentru comunităţile maghiare este de o importanţă vitală ca România şi Ungaria să aibă relaţii bune, bazate pe parteneriat”.

Axat în principal pe relaţia România – Ungaria, Hunor nu uită însă de relaţia cu ţările vecine din afara UE şi anume cu Republica Moldova şi Ucraina, faţă de care, din punctul lui de vedere,: „România trebuie să reprezente sistemul de valori al Uniunii, pe lângă o cooperare culturală şi economică specifică”. Hunor accentuiază: „România trebuie să fie, totodată, elementul de echilibru al spaţiului Balcanilor Occidentali. Concomitent, este necesară o definire precisă a intereselor proprii”.

„Salvaţi România!”

Corneliu Vadim Tudor – preşedintele partidului România Mare. A fost senator în Parlamentul României din 1992. La alegerile generale din 1996 şi din 2000 a candidat pentru funcţia de preşedinte al României. Spune că vrea să refacă România Mare. “Vreau să-i aduc pe fraţii noştri din Basarabia şi Bucovina  în sânul Patriei Mame”, declară preşedintele PRM.

„România o ţară care să-i placă şi lui Dumnezeu!”

În manifestul său politic, postat pe blogul personal şi pe siteul partidului Noua Generaţie, a cărui preşedinte este, candidatului George Becali nu face referire la subiectul acestui articol. Becali spune că vrea să facă din România “o ţară care să-i placă şi lui Dumnezeu!” si că “este singurul europarlamentar român a cărui voce s-a făcut auzită la Bruxelles”. Nu s-a remarcat prin abordări punctuale legate de R. Moldova.

Observaţii:
1. Constat că  subiectul Republica Moldova este prezent în programele politice ale candidaţilor la fotoliul prezidenţial al României, cel puţin la cei mai semnificativi.
2. Este evident că subiectul interesează, iar, faţă de 2004 (alegerile prezidenţiale precedente) este invocat mult mai des şi cu o mai mare seriozitate de către candidaţii la preşedinţia României. Acest lucru este aspectul cel mai important şi pozitiv al actualei campanii prezidenţiale pentru cetăţenii români din R. Moldova.
3. Aproape toţi concurenţii electorali vorbesc despre importanţa României în procesul de aderare a R. Moldova la UE sau „apropierea R. Moldova de structurile europene”.
4. Nu există însă campanii publicitare ample a candidaţilor în R. Moldova. Cu puţine excepţii, desigur. Ceea ce înseamnă că R. Moldova nu este un loc de unde concurenţii speră la multe voturi.
5. Unii candidaţi şi-au trimis reprezentanţii sau susţinătorii pentru a le face campanie la Chişinău (Traian Băsescu şi Mircea Geoană, dar şi, într-o măsură mai mică, Crin Antonescu). Restul candidaţilor sunt aprope absenţi.
6. Majoritatea reclamei electorale care se face este prin intermediul portalurilor de ştiri (vezi M. Geonă sau C. Antonescu) sau, sporadic, la Radio Vocea Basarabiei, Jurnal TV sau în presa scrisa de limbă română (interviuri în „Timpul” sau „Jurnal de Chişinău”). Este firească această opţiune, pentru că acestea sunt canalele media pe care le urmăresc cetăţenii români din R. Moldova.
7. Trebuie să precizăm că Traiana Băsescu este cel mai popular politician din România în R. Moldova, adică are gradul de notorietate cel mai mare, ceea ce îi conferă un avantaj în actuala competiţie electorală la care participă şi cetăţenii români din R. Moldova. Dovadă este Referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu de pe 19 mai 2007. Potrivit datelor Biroului Electoral Central Român, din 2548 de alegători prezenţi la urne, 2472 au votat împotriva demiterii lui T. Băsescu. Adică 97,2%. În acest context, cred că actualul preşedinte al României pleacă favorit în această campanie pentru electoratul basarabean.
8. Mircea Geoană începe să devină din ce în ce mai insistent în problema R. Moldova, care este prezentă amplu în programul său politic. Asta este şi o posibilă compensaţie pentru faptul că, cu ceva vreme în urmă, a fost acuzat în presa de la Bucureşti că a afirmat, acum doi ani, că a propus introducerea unui sistem de loterie a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care vor să redobândească cetăţenia română.
9. Gradul de notorietate în R. Moldova al lui Crin Antonescu este relativ redus şi aşa se explică prin prezenţa mai slabă a liderului liberal şi a PNL-ului în R. Moldova. Este însă prezent cu reclamă pe unele portaluri de ştiri.
10. Singurul candidat care se consideră explicit unionist este Corneliu Vadim Tudor. În mesajele sale politice, acesta vorbeşte concret despre unire. George Becali nu are, explicit, un asemenea mesaj în discursul său. Sorin Oprescu sau Kelemen Hunor sunt foarte puţin cunoscuţi în R. Moldova şi nu fac din cetăţenii români din R. Moldova un „public ţintă”.
11. În cazul aproape sigur al unui al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România, estimez că votanţii din R. Moldova vor fi tot mai importanţi şi, între cele două tururi, interesul pentru ei va fi mai mare decât până acum.

Pentru cetăţenii români din R. Moldova cred că este important să ştie locaţia secţiilor de votare din R. Moldova la alegerile prezidenţiale din România din 22 noiembrie. Iată lista:

Secţia Nr. 171  – CHIŞINĂU  – Ambasada României la Chişinău

Str. Bucureşti 66/1, Chişinău

Secţia Nr. 172 – CHIŞINĂU  -  Ambasada României la Chişinău

Str. Vlaicu Parcalab Nr. 39, Chişinău (sediul Secţiei Consulare a României)

Secţia Nr. 173 – CHIŞINĂU – Ambasada României la Chişinău

Str. Grigore Ureche Nr. 2, Chişinău (sediul Secţiei Consulare a României, etajul 1)

Secţia Nr. 174  – CHIŞINĂU -  Ambasada României la Chişinău

Str. Grigore Ureche Nr. 2, Chişinău (sediul Secţiei Consulare a României, etajul 2)

Secţia Nr. 175  – ORHEI -  Str. Chişinăului, Nr. 9, Orhei (sediul Şcolii de muzică pentru copii)

Secţia Nr. 176 – NISPORENI  – Str. Ioan Voda, Nr. 8, (sediul Şcolii de muzică), oraşul Nisporeni

Secţia Nr. 177  – UNGHENI  – Str. Naţională, Nr. 13 (sediul Liceului Teoretic Vasile Alecsandri), oraşul Ungheni

Secţia Nr. 178 – BĂLŢI – Str. 26 Martie, Nr.2, oraş Bălţi (sediul Liceului Teoretic N. Gogol)

Secţia Nr. 179 – CAHUL  – Str. Independenţei Nr. 1 (sediul Universităţii de Stat Bogdan Hasdau, sala Grigore Vieru)

Secţia Nr. 180 – GIURGIULEŞTI  – Localitatea Giurgiuleşti (sediul Primăriei Giurgiulesti)

Secţia Nr.  181  – ANENII NOI -  Oraşul Anenii Noi, Str. Suvorov, Nr. 6 (sediul Primăriei Anenii Noi)

Secţia Nr. 182  – CĂUŞENI  – Căuşeni, Str. Mihai Eminescu nr. 29 (sediul Casei Limbii Romane)

Secţia Nr. 183  – SOROCA  – Str. Dimitrie Cantemir, Nr. 26, oraşul Soroca (sediul Liceului C. Stere)

Pe siteul MAE găsim şi următoarea informaţie utilă:

La acest scrutin poate vota orice cetăţean român aflat în străinătate (care are domiciliul sau reşedinţa în străinătate sau care se află ocazional în străinătate). Aşadar, pot vota şi turiştii.

Pentru a vota, cetăţenii au nevoie de acte de identitate valabile. MAE recomandă tuturor cetăţenilor români cu documente româneşti expirate sau lipsă să se prezinte din timp la sediile reprezentanţelor diplomatice, pentru a obţine actele de identitate valabile. În străinătate se poate vota şi cu titlul de călătorie.

Conform legii (Legea 3/2000 cu modificările şi completările ulterioare, art. 15[1], al. 1 şi 2), având în vedere că referendumul naţional se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile pentru Preşedintele României, organizarea şi desfăşurarea referendumului se realizează potrivit prevederilor Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare. Aşadar se votează pe baza aceloraşi acte de identitate, în aceleaşi secţii de vot şi acelaşi interval orar, scrie MAE pe siteul său.

Accesaţi  şi „Ghidul alegătorului”.

SURSA: Unimedia

Autor: Stela Popa