/Audio/ Importanţa votului din Basarabia la alegerile din România

Prezenţa basarabenilor cu cetăţenie română la votul pentru alegerile prezidenţiale din România este foarte importantă deşi, aparent, cele 9000 de voturi exprimate în RM nu înseamnă mare lucru faţă de votul a milioane de români. Până acum basarabenii şi RM nu prezentau importanţă pentru politicienii din România. Românii uitaseră de RM, din cauza fenomenului „voroninizării” Moldovei, adică, a confuziei dintre regimul Voronin şi marea masă a basarabenilor.

Totodată, între 2001-2007, România a fost ocupată cu negocierea aderării la Uniunea Europeană. Guvernanţii de la Bucureşti au fost preocupaţi de problema imigraţiei ilegale româneşti în UE şi atunci au limitat şi acordarea cetăţeniei pentru basarabeni. Iar voturile basarabenilor nici nu prea contau, din moment ce la alegerile din 2004 au votat cu puţin peste 1000 de cetăţeni la Chişinău.

ALEGĂTORII BASARABENI S-AU ÎNMULŢIT.

Dar timpul nu stă pe loc, iar situaţia se schimbă. S-a reînceput acordarea cetăţeniei române. Numai în acest an peste 15.000 de basarabeni au obţinut paşaportul românesc. Regimul Voronin a căzut şi liberalii au venit la putere. Din aceste motive oamenilor nu le mai este frică să vină la ambasada din Chişinău şi să voteze. Mai înainte se temeau să nu-i afle autorităţile comuniste că sunt cetăţeni români şi să le facă neplăceri, bunăoară, la locul de muncă.

La cele 9000 de voturi exprimate în Basarabia, se mai pot adăuga un număr necunoscut de voturi ale basarabenilor cu cetăţenie română ce au votat prin Spania sau Italia la alegerile de duminică. De asemenea, se mai adaugă votul tinerilor basarabeni – fie studenţi, fie absolvenţi – care au rămas în România după terminarea studiilor şi au votat la centrele speciale de votare organizate în campusurile universitare sau prin gări. Unii dintre românii din Basarabia nici nu au putut să voteze din cauza înghesuielii de la secţiile de votare. La Chişinău s-a votat tot la ambasadă şi consulat, ca şi în anii trecuţi, nu s-au deschis alte secţii de votare, deşi în capitala RM s-au înregistrat jumătate dintre alegători. O organizare mai bună ar fi dat posibilitatea mai multor cetăţeni să voteze.

TEMA BASARABIEI DĂ BINE LA ALEGĂTORII ROMÂNI.

Dar miza RM în alegeri nu constă numai în voturile basarabenilor cu cetăţenie română. Opinia publică românească a devenit mai interesată de cele ce se întâmplă peste Prut. Până în acest an ştirile din RM erau puţine în presa românească. Totul s-a schimbat însă după 7 aprilie. Emisiunile televizate despre acele evenimente au avut audienţă foarte mare şi au ţinut cu sufletul la gură milioane de români. Interesul românilor a crescut constant odată cu victoria Alianţei pentru Integrare Europeană.

Odată cu instalarea Guvernului Filat au început să curgă ştirile despre RM, despre ridicarea vizelor pentru români, deschiderea consulatelor româneşti la Bălţi şi Cahul ori vizita premierului moldovean la Bucureşti. După mai mulţi ani de întrerupere, unele televiziuni din România, la buletinul meteo, au început să transmită şi starea vremii din RM. Din cauza interesului crescut al românilor faţă de fraţii lor de peste Prut, politicienii de la Bucureşti se feresc să se arate indiferenţi sau, Doamne fereşte!, ostili faţă de Basarabia.

Ar fi un gest sinucigaş, pentru că ar face o impresie proastă alegătorilor din România. Ca să dea bine în faţa românilor de pe ambele maluri ale Prutului politicienii români s-au întrecut în declaraţii în favoarea integrării europene a RM, a noii Puteri de la Chişinău sau şi-au trecut în programele electorale capitole privind poziţia lor faţă de RM în cazul în care vor fi aleşi. Când Parlamentul României a adoptat Legea privind acordarea cetăţeniei române, politicieni de la toate partidele s-au întrecut să arate că e meritul lor, pentru a se auzi la Chişinău.

Singura formaţiune care s-a arătat neprietenoasă faţă de basarabeni a fost Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Deputatul Kerekes Karoly a reclamat faptul că zeci de mii de moldoveni din Basarabia primesc pensii de la statul român, deşi nu au contribuit la fondul de pensii. Europarlamentarul Laszlo Tokes s-a opus simplificării acordării cetăţeniei române basarabenilor pe motiv că s-ar urmări colonizarea acestora în judeţele Harghita şi Covasna, pentru a schimba majoritatea etnică în dauna maghiarilor. Afirmaţia e o prostie, căci basarabenii care solicită cetăţenie română pentru a începe o viaţă nouă se duc la muncă prin Italia sau Spania, iar în România aleg să rămână în oraşele unde au făcut facultatea, cum ar fi Iaşi sau Bucureşti. Niciun basarabean nu s-ar stabili în Harghita sau Covasna, două dintre cele mai sărace oraşe din România…

BASARABENII VOTEAZĂ PENTRU EI.

Partidele româneşti au început să facă şi campanie electorală peste Prut. Politicieni, în special de la PD-L şi PSD, au început tot mai des fie să se ducă în Basarabia în scopuri electorale, fie să dea declaraţii şi interviuri în presa moldovenească, prin care îşi susţin propriul candidat la preşedinţia României. Peste trei ani, când vor fi organizate alegeri parlamentare în România, votul din Basarabia va fi şi mai important decât în 2009.

Ca urmare a strângerii legăturilor dintre cele două state după venirea AIE la putere, RM va deveni tot mai vizibilă în România şi niciun politician român nu va avea curajul să neglijeze această realitate importantă. Altminteri îşi va pune în cap opinia publică românească, tot mai atentă la cele ce se petrec peste Prut. De asemenea, până în 2012, alte zeci de mii de basarabeni vor putea primi cetăţenie română şi va creşte astfel şi numărul lor la secţiile de votare.

Cu cât basarabenii se implică mai mult în treburile din România, mai ales prin vot, cu atât importanţa lor va creşte, iar puterea de la Bucureşti va trebui să ţină cont de ei când va fi vorba fie de susţinerea integrării RM, fie când se vor lua măsuri privind cetăţenia, permisele de muncă, bursele pentru studenţi etc. Cetăţenii români din RM au înţeles foarte bine acest lucru. Am urmărit declaraţiile televizate ale celor care stăteau la coadă să voteze. Nimeni nu spunea că votează pentru că îi place un candidat sau altul. Toată lumea declara că votează pentru viitorul copiilor sau pentru binele RM.

Oamenii trebuie să se prezinte la vot în număr mare şi la turul doi al alegerilor, pe 6 decembrie, pentru ca vocea lor să fie auzită la Bucureşti, acolo unde „soarele răsare pentru toţi românii”, cum spunea scriitorul ardelean Ioan Slavici, la vremea aceea, cetăţean austro-ungar.

George Scarlat