UNIMEDIA | Blogs.UNIMEDIA | Stela Popa       RSS


/FOTO-AUDIO/ Grigore Vieru: “Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul”

15:24 Interviuri, Mai aproape de Europa, 8,549 afişări

In memoriam.

grigore-vieru-fotografiat-de-stela-popa.jpg Aşa mi-a spus marele poet într-un interviu pe care mi l-a acordat în primăvara lui 2008.  Am realizat  filmările pentru emisiunea „Atunci şi Acum” (TVR 1) şi „Românii de lângă noi” (Radio România Internaţional) .  Interviul era despre Podul de Flori (6 mai). După ce am stat de vorbă cu mai multe personalități autohtone am scris și un text – Cine își mai amintește de Podul de Flori? (vezi aici). Primul intervievat a fost mult regretatul poet Grigore Vieru.

Maestrul ne-a invitat la el acasă și, deși era slăbit, ne-a primit cu multă dragoste și respect. Am fost fericită să îl cunosc personal și să stau de vorbă cu cel mai mare poet al Basarabiei. Peste un an pleca pe ultimul său drum …

Astăzi, la un an de la  această pierdere imensă, toată suflarea românească îi deplânge dispariţia. Fără el suntem orfani… 18 ianuarie este o zi neagră în istoria neamului nostru. O zi în care a trecut la cele veșnice cel mai talentat și influent poet al Basarabiei, cel mai mare patriot-unionist și cel pe care dușmanii crezurilor sale l-au hulit până la ultimele sale zile…

Las să vorbească coloana sonoră și imaginile realizate atunci, cu colegii de la Jurnal TV (Sergiu și Valeriu), alături de poet. Cert este că momentul îmi va rămâne în suflet ca o flacără veşnic aprinsă.

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Interviuri difuzate in emisiunea „Atunci şi Acum” (TVR 1) şiRomânii de lângă noi” (Radio România Internaţional)

Bucuria regăsirii fraţilor de pe ambele maluri

Stela Popa: D-le Grigore Vieru, cu greu am găsit referinţe la acest subiect. De ce s-a scris atât de puţin despre Podul de flori şi care este semnificaţia acestuia?

Grigore Vieru: S-a vorbit şi se vorbeşte puţin deoarece, prin natura sa, românul uită uşor binele care i se face. Uită mai greu, sau nu uită defel răul, dar uită mai uşor binele care i se face. Eu consider ca Podul de Flori a fost un bine pe care ni l-a făcut mersul istoriei la acel moment. Mai mult, din punctul meu de vedere, nu se putea face. Eu cred că azi s-ar putea face mai mult, dacă românii ar fi mai hotărâţi. Şi noi, şi ceilalţi de dincolo de Prut. De aceea, cred că par caraghioşi cei care ironizează azi Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei. Românii se regăsiseră atunci după amar de vreme, când nici pasărea nu cuteza să zboare peste apa Prutului, necum scrisorile…

D-le Vieru, acum după 18 ani de la consumarea acelui eveniment, cum vedeţi acel moment? Care a fost semnificaţia acelui Pod de Flori şi care ar fi trebuit să fie, de fapt ?

Grigore Vieru: Semnificaţia Podului de Flori a fost, după cum spuneam, regăsirea, bucuria regăsirii fraţilor de pe ambele maluri. Atunci, cred eu, nu puteam pune problema distrugerii sârmei ghimpate de la Prut. Aşa cerea atunci conjunctura politică locală, dar şi internaţională.

“Nu suntem nemţi, suntem români”

Nici după 18 ani sârma ghimpată de la Prut nu este scoasă. Câte poduri de flori, metaforic vorbind, ar trebui realizate, pentru a scoate această sârmă?

Grigore Vieru: Spun unii că noi nu am distrus zidul de la Prut, aşa cum au distrus nemţii zidul berlinez. Ei bine, noi nu l-am putut distruge, în primul rând, pentru că nu suntem nemţi, suntem români. Nu suntem oameni ai hotărârii, ai acţiunii. Aşa. Pe urmă, noi suntem mai mult visători. Noi vrem să înlăturăm răul cu vorbe meşteşugite, cu cântece, cu poezii, cu glume, cu bancuri. Sunt frumoase şi cântecele, şi poeziile, şi glumele, dar despre umor Tudor Arghezi spunea următorul lucru, vorbind de genialul Caragiale, desigur: „Umorul lui Caragiale înmulţeşte răul şi nu îl distruge”. Observaţie foarte interesantă, care îmi place.

„Nu există nici o deosebire între limba moldovenească şi limba română”

D-le Vieru, dumneavoastră aţi fost primul care a trecut Prutul pe o barcă de cauciuc. De ce aţi făcut-o? Din ce impuls? Ce aţi simţit atunci?

Grigore Vieru:
Ce am simţit? Adevărul e că eu am trecut Prutul de mai multe ori, până la Podul de Flori. Am trecut prima oară în 1973, în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. La întoarcere, la Chişinău, am fost mustrat rău la o întâlnire a scriitorilor, cu un istoric de al nostru şi cu un reprezentant al KGB-ului de atunci, pentru faptul că, la Bucureşti, am afirmat că nu există nici o deosebire între limba moldovenească şi limba română.

Am scăpat. Nu am fost dus în Siberia, cum a fost dus în 1940 poetul Nicolae Costenco, pentru aceeaşi afirmaţie. Erau alte vremuri. Pe urmă am fost de câteva ori la începutul anilor ’80 lucrând la un film al marelui regizor Ion Popescu-Gopo, în calitate de autor al textelor muzicale.

„S-au întâlnit în mijlocul Prutului (…) şi s-a încins o horă”

Grigore Vieru: La Podul de Flori eu m-am bucurat pentru lumea adunată de pe un mal şi de pe altul al Prutului. Mai ales pentru acea horă, unică poate în lume, din mijlocul Prutului. Ce se întâmplase?

La noi, între satul Pererita şi celălalt sat vecin de peste Prut, Codul Niculeţ, nu exista un pod, aşa ca la Ungheni sau în alte părţi. Am găsit o barcă în care am urcat. Am „ordonat”, ca să zic aşa, primarului din sat sa urce şi el. Am mers la biserică şi am rugat pe preot să meargă şi el. Preotul a refuzat iniţial. A spus că i s-a spus că locul lui este în biserică şi nu la petreceri pe malul Prutului. Atunci i-am „ordonat” şi lui, ca deputat al Parlamentului Unional. Părinte, zic, dumneata pe cine asculţi, pe deputatul Parlamentului Unional, sau pe cei care ţi-au interzis să mergi la Prut? Păi… pe deputat. Bine, am zis. Am urcat în trei şi am mers pe celălalt mal. Acolo, preotul nostru şi cel din Codul Niculeţ, au binecuvântat Podul de Flori. Cei de pe un mal şi de pe altul se strigau pe nume şi era o mare tensiune emoţională… Şi atunci ne-am pornit înapoi spre Pererita mea.

„Ritmul acelei hore, îl veţi simţi aproape în toate poemele şi în toate cântecele mele”

Cu speranţe..

Grigore Vieru: Da. Şi în urma mea mai urcase şi preotul de pe malul celălalt cu primarul de acolo. Eram cinci cu toţii, încă doi vâslaşi şi mai aveam şi daruri. Şi s-a dus barca la fund. Atunci vâslaşii, doi haiduci înalţi si voinici, m-au luat pe braţe şi m-au trecut Prutul spre Pererita mea.

Şi, în urma noastră, de pe malul celălalt, malul drept al Prutului, s-a aruncat în apă, îmbrăcat, un român. A pornit spre noi mai mult păşind. Prutul era scăzut. Nu înota. Şi, în urma lui, s-au aruncat şi ceilalţi în Prut, şi s-au pornit spre noi. Ai mei, din Pererita, stăteau încremeniţi. Nici o mişcare, nimic. Aveam mari emoţii pentru satul meu. Zic, cum aşa? Uite, aceia vin spre noi, iar noi stăm pe mal încremeniţi?!

Şi, la un moment dat, s-a aruncat şi un pereritean în apă, iar după el şi ceilalţi! S-au întâlnit în mijlocul Prutului… Cânta muzica, pe un mal şi pe altul, iar in mijlocul Prutului s-a încins o horă. Cred ca este un lucru nemaiauzit şi nemaiîntâlnit în altă parte a lumii.

Iată acea horă, ritmul acelei hore, îl veţi simţi aproape în toate poemele şi în toate cântecele mele.

„Par caraghioşi cei care ironizează azi Podul de Flori”

D-le Vieru, mai are rost să vorbim astăzi despre Podul de Flori, după aceşti 18 ani?

Grigore Vieru: Suntem datori să vorbim. Şi o să vă spun de ce. Uitând Podul de Flori, am uita martirii care au murit în ideea acestui pod. Doina şi Ion Aldea Teodorovici şi ceilalţi. Ar însemna să uităm marile adunări naţionale care au dus spre câştigarea alfabetului latin, a tricolorului, a istoriei neamului nostru. Pe acel Pod de Flori, mai târziu, au trecut Prutul, spre noi, mari artişti. Cum ar fi: Sofia Vicoveanca, Tudor Gheorghe, Gheorghe Zamfir, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Irina Loghin, Dida Drăgan, Mirabela Dauer, Gheorghe Turda. Atâţi alţi mari artişti, teatre naţionale din Bucureşti, din Iaşi, din Craiova, atâţia oameni de ştiinţă…

Deci, repet: par caraghioşi cei care ironizează azi Podul de Flori.

„Azi trebuie alte poduri de flori”

Grigore Vieru: Bineînţeles că azi trebuie alte poduri. E nevoie de alte poduri. În primul rând, de un solid pod economic. Eu cred că se va construi şi acest pod economic.

Pe la începutul anilor ‘90 m-a întrebat un ziarist: “Cine ar putea face reunirea Basarabiei cu România?”. Şi i-am răspuns în felul următor: Reunirea o vor face doi viitori preşedinţi: sărăcia, care se va abate peste Basarabia şi înflorirea economică a Ţării Româneşti.

Ei bine, primul preşedinte îl avem, la noi, al doilea, eu cred că vine, după aderarea României la Uniunea Europeană.

Cine are ochi să vadă vede că răsar primele semne ale prosperării economiei Ţării Româneşti.

6 mai 2008,

Chişinău

Din aceeaşi colecţie: Cine îşi mai aminteşte de Podul de Flori? şi Un “Pod de Flori” refuzat în 2008.


9 raspunsuri

  1. “Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul” (Grigore Vieru) « Association moldo-roumaine de Suisse "Mihai Eminescu" spune:

    [...] PDRTJS_settings_1076717_post_247 = { "id" : "1076717", "unique_id" : "wp-post-247", "title" : "%E2%80%9CDac%C4%83+visul+unora+a+fost+s%C4%83+ajung%C4%83+%C3%AEn+Cosmos%2C+eu+via%C5%A3a+%C3%AEntreag%C4%83+am+visat+s%C4%83+trec+Prutul%E2%80%9D+%28Grigore+Vieru%29", "item_id" : "_post_247", "permalink" : "http%3A%2F%2Famresuisse.wordpress.com%2F2010%2F01%2F18%2F%25e2%2580%259cdaca-visul-unora-a-fost-sa-ajunga-in-cosmos-eu-viata-intreaga-am-visat-sa-trec-prutul%25e2%2580%259d-grigore-vieru%2F" } (articolul preluat, pentru a-l citi in intregime, vizitati blogul-sursa) [...]

  2. Alexandru F spune:

    A mai căzut o stea, din cerul Românimei,
    Lăsându-se încet, în lumea veşniciei.
    … Şi iar s-a stins făclia, iar-a-ngheţat căldura
    Pe cele două maluri, doar jalea este una.

    Şi-acum, privind spre ceruri, de pe aceste maluri,
    Noi, cu durerea-n inimi, tacuţi cerem iertare,
    Cui vom rămâne, Doamne, cine să mai vegheze?
    Pe Prutul, Codrul, Neamul, îndureraţi de veste?

    Te-ai dus în umbra albă-a Luceafărului care ,
    Ni te-a luat la Ceruri, dincolo de zare ,
    Sfinţită-ţi fie calea, cea înspre nemurire,
    Şi de-acolo din Ceruri, să ne oferi lumină.

    A mai căzut o stea din bolta ţări- albastre,
    Lăsând o mare seaca şi peste Limba Noastră,
    Ea plânge şi suspină pe cele două maluri
    Cu dulce glas de doină ce-i înghiţit de valuri.
    Tu-ai fost Visătorul, care-a sperat întruna
    că cele doua maluri, au să devina unul…

    …însă s-a stins lumina şi a-ngheţat căldura,
    Noaptea, în miez de iarnă… cam pe la ora UNU…

    Dumnezeu sa-l ierte!

  3. Alexandru F spune:

    Mi-au dat lacrimile cand am ascultat aceasta marturie a acestui mare om al neamului nostru!

    Dumnezeu sa-l ierte!

  4. nina gonta spune:

    Stela , AM UN MATERIAL , trimis de mine la OBSERVATORUL canadian , anul trecut , la moartea poetului , daca vrei sa-l public si aici , spune-mi aici sau mai bine scrie-mi la adresa de mail : ninutza56@yahoo.com,, ca sa ti-l trimt ..daca se poate ..

    Stela Popa: Trimis mesaj.

  5. Romanul spune:

    L-am cunoscut pe maestrul Vieru pentru prima data in toamna anului 1989, cand, in plin regim comunist, un grup de artisti din Basarabia, lucru absolut incredibil, au trecut Prutul si au dat un spectacol in nordul Moldovei ( Gorbaciov era deja in fruntea URSS ). Delegatia era condusa de Grigore Vieru. Initiativa aducerii grupului de artisti din Basarabia apartinea celui ce diriguia cultura in judet, un oarecare domn Lazar Baciucu, despre care n-am mai auzit nimic de-atunci si era efectiv un gest de mare curaj pentru vremurile acelea. Mi-aduc aminte ca, la spectacolul respectiv ( de fapt au fost doua spectacole, matineu si spectacol de seara ), romanii si-au rupt efectiv hainele ca sa intre in sala si sala era una mare, cu 1800 de locuri. In pauza spectacolului maestrul a dat autografe. M-am dus si eu sa iau un autograf. Era o coada enorma. In plin regim comunist si inca unul deosebit de dur, aparitia lui Grigore Vieru in mijlocul unei comunitati romanesti parea desprinsa din cosmos, din irealitate. Mi-aduc aminte ca efectiv i-am atins umerii hainei cu acelasi sentiment pe care l-am avut cu ani inainte cand au venit in Romania astronautii de pe Apollo 12 ( Va dati seama, oameni aceia fusesera pe luna!… ) si cand facusem acelasi gest. Aveam impresia ca ating un mit viu si de fapt asa si era. La doua luni dupa aceea regimul Ceausescu a fost spulberat. Dupa aceea m-am intalnit de multe ori cu maestrul Vieru. N-am uitat insa niciodata prima intalnire cu maestrul pentru ca aura de mit, de mister, din jurul lui Grigore Vieru n-a disparut niciodata… Apropo de Basarabia, mi-am adus minte de o intamplare din tinerete, din anul 1982. Eram intr-o delegatie de tineri artisti plastici si arhitecti in cadrul schimburilor culturale ale guvernului roman, in Olanda. O doamna s-a apropiiat timid de mine ( pentru ei eram si noi un soi de astronauti ) si m-a intrebat ce este aceea “basarabia”. I-am raspuns cum m-am priceput eu mai bine si la final am intrebat-o de ce o intereseaza. Mi-a raspuns zambind: “Stiti, in Olanda, a spune ca mergi in Basarabia inseamna, de fapt, sa mergi pe taramul fagaduintei, un loc de vis unde n-ai cum sa ajungi vreodata”…

  6. Romanul spune:

    Nu stiu daca, astazi, olandejii mai gandesc la fel despre Basarabia. Realitatile s-au demitizat. Si occidentul, pentru noi, s-a demitizat. Si ca sa fiu rau si relatiile romano-basarabene s-au demitizat. Din pacate…

  7. Remus spune:

    Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

  8. sorel seged hungary spune:

    si eu am trecut prutul ,dar spre chisinau in 2005,impresii dom-le impresii:)

  9. Vanatorul de forumisti KGB spune:

    Draga STELA,tu vezi cum il ataca pe PRESEDINTELE PATRIOT GHIMPU … mesaj moderat… de la PUBLIKA-KA tv?
    Uite un exemplu de MANIPULARE KAGHEBISTA ANTI-ROMANEASCA!
    Practic O VOCE arunca O INSULTA si “jurnalisti” de la Publika-ka tv AU LASAT MATERIALUL ASA!
    MANIPULARE ORDINARA KGB!
    Te rog draga STELA sa-mi spui daca E CORECT JURNALISTIC ce au facut … mesaj moderat... de la PUblika-ka tv!!!

    http://www.publika.md/mihai-ghimpu–cand-a-murit-stalin-m-am-nascut-eu_3721.html

    Evident,MEGA-ESCROCUL VANTU face jocurile RUSIEI in Basarabia!
    AFARA CU ARMATA RUSA DE OCUPATIE DE PE PAMANTUL ROMANESC STRAMOSESC al Basarabiei!

Lăsați un comentariu

Website

Comentariu:

NOTA: Moderarea comentariilor poate întârzia timpul apariției lor. Vă mulțumesc.



Un produs New Media Group ©2008 Stela Popa | Blogs.UNIMEDIA | UNIMEDIA