Neagu Djuvara: “Unirea cu România se va face. Şi trebuie să se facă!”

Vedeţi mai jos un interviu realizat de către studenţii basarabeni Cosmin Niţu şi Alex Jurcăneanu de la Galaţi cu reputatul istoric român Neagu Djuvara. Interviul a fost realizat de Zilele Basarabiei. Citeşte mai departe

Guţă şi „blonda lui Bote” versus Zilele Basarabiei

Sâmbătă dimineaţa. Deschid ochii şi întind mâna spre telecomandă. Sunt la Timişoara. Am sosit seara de la Cluj, obosită ruptă şi acum vreau să văd ce se mai întâmplă. Aşadar, deschid televizorul şi… hop! – apare Guţă, manelistul, la un post deţinător de top al audienţelor din România. Ştirea: Guţă a decis să cânte rock. Schimb programul şi dau peste alta, şi mai tare. Aici, jale mare. Blonda lui Bote, cică, l-ar fi înşelat pe faimosul designer. Ce mai, ştire, nu glumă! Caut un post local, dar, din păcate, nimic nu găsesc nici aici din ceea ce caut. Şi ce caut? Măcar o frântură de ştire despre Zilele Basarabiei. Nimic. Ioc. Guţă şi Blonda lui Bote, fireşte că fac audienţă mai mare, Citeşte mai departe

/Audio/ Unirea, unionismul şi antiunionismul

Doamnelor si domnilor, intai de toate, felicitari cu ziua de 27 martie, o data istorica pentru toti romanii de o parte si de alta a Prutului. Zi in care cu 92 de ani in urma se realiza unirea Basarabiei cu Tara Mama. Iată despre ceea ce discutăm în această emisiune:

1. In aceasta saptamana am fost alături de oameni cu suflet mare – studenţii basarabeni de la Galaţi. Tineri, inteligenţi, deşteţi foc şi… puşi pe fapte mari. Citeşte mai departe

Premiul FIJET România pentru activitatea mea radio

/AUDIO/ Pe 27 martie, tinerii din România vin cu braţele deschise la Chişinău!

27 martie este o zi crucială în istoria tuturor românilor. Zi în care în urmă cu 92 de ani se făcea unirea Basarabiei cu Ţara Mamă. Dată la care românii de pe ambele maluri ale Prutului se regăseau şi se reuneau sub aceeaşi ţară. Istoria a fost mai apoi vitregă cu neamul românesc, iar unirea nu a durat atât cât ar fi trebuit. Chiar dacă regimul comunist de ocupţie care s-a abătut peste Basarabia a dominat decenii întregi şi a încercat să şteargă din filele de istorie importanţa acestei mari zile, oamenii nu au uitat. Şi dacă nu a reuşit adevăratul regim comunist, apoi nici cel aşa zis comunist al lui Vladimir Voronin nu a avut mai mult succes în această chestiune. Citeşte mai departe

Podcast: Play in new window | Download

Studenţii basarabeni din Galaţi:”27 martie are o semnificaţie unionistă”

Ieri am fost alături de oameni cu suflet mare – studenţii basarabeni de la Galaţi. Tineri, inteligenţi, deşteţi foc şi… puşi pe fapte mari.

Am avut onoarea la Galaţi ca romanul meu – 100 DE ZILE - să fie prezentat chiar în deschiderea Festivalului ZILELE BASARABIEI.

Fireşte că după eveniment nu am putut să ratez un interviu cu ei şi să îi fac auziţi pe aceşti tineri extraordinari pe ambele maluri ale Prutului prin intermediul undelor radio.

Citeşte mai departe

Jurnalul Naţional: “Generaţia lui 7 aprilie gândeşte europeneşte”

Jurnalul Naţional: Sunteţi jurnalistă tânără, dar aţi scris un roman. E prima carte pe care aţi publicat-o. Aş dori să ne dezvăluiţi, în măsura în care trebuie păstrat suspansul, ce se “ascunde” în titlul “100 de zile”.

Stela Popa: M-am străduit să nu dezvălui acest “mister”, inclusiv la lansarea cărţii de la Bucureşti, şi să las acel moment de suspans pentru cititori, dar văd că nu mai am cum să evit răspunsul. 100 de zile are semnificaţia schimbării produse în R. Moldova. Trebuie să vă marturisesc ca am ales între “Coridorul morţii” şi “100 DE ZILE” şi am optat pentru cel de-al doilea titlu. Citeşte mai departe

V-au spălat creierii în România?

Asta l-am întrebat pe Nicolae Ţibrigan, unul dintre reprezentanţii Ligii Studenţilor Basarabeni din România, în cadrul unui interviu despre 27 martie şi 7 aprilie pe care l-am purtat zilele trecute. Am pus această întrebare făcând referinţă la acuzaţiile lui V. Voronin aduse împotriva studenţilor basarabeni din România. Şi iată răspunsul lui Nicolae: “Sunt în România din 2004, înainte de a veni aici ştiam despre semnificaţia lui 1 decembrie, a lui 27 martie, ştiam despre străbuneii mei că s-au născut cetăţeni români, că merit un viitor european, iar aici mi s-au confirmat aceste toate. Au spălat creierii timp de şaizeci şi ceva de ani, e destul”. Citeşte mai departe

Pe coperta revistei NATURA şi în VIP Magazin

În această lună mă găsiţi pe coperta revistei Natura de la Chişinău, dar şi în revistă, cu  un interviu pe care a avut amabilitatea să îl realizeze cu mine tânăra jurnalistă  Oxana Greadcenco. Interviul este intitulat “Mai aproape de Europa”.

Tot în revista Natura găsiţi şi un articol interesant – “Un alt destin?!” – semnat de jurnalistul şi directorul publicaţiei – Alecu Reniţă.

“Vântul de primăvară zmulge ultimii kilometri din sârma ghimpată de pe Prut. Basarabia îşi ridică fruntea şi iese din coşmarurile ei de înstrăinare şi singurătate, care au început în mai 1812, când moşia lui Ştefan cel Mare a fost sfâşiată în două de ţarul ruşilor. Dar, stafiile trecutului, prinse de ţepuşele ruginite ale frontierei artificiale, mai ţipă lugubru şi nu se lasă prohodite de pe un pământ care nu le-a aparţinut niciodată” – aşa începe editorialul de pe prima pagină. Aflaţi din acest număr şi despre “Inventarierea locurilor contaminate cu POP”, dar şi de ce Unirea de pe 27 martie 1918 a fost un “vis realizat”, aşa cum scrie istoricul Iurie Colesnic.  Citeşte mai departe

Dacă vorbiţi „moldoveneşte”, de ce nu vă mulţumiţi cu „cetăţenia moldovenească”?

În sfârşit s-a întâmplat! În sfârşit au avut curajul şi au dat jos cea mai mare ruşine de pe obrazul Basarabiei – sârma ghimpată – ultima redută a comunismului sovietic din Europa. Toate bune şi frumoase, numai că nu ştiu cum se face dar prea puţini au auzit de asta! Când spun prea puţini mă refer şi la cei direct vizaţi – locatarii de o parte şi de alta a Prutului. Şi dacă de Acordul de mic trafic la frontieră localnicii din perimetrul celor 30-50 de kilometri de ambele părţi ale Prutului au mai auzit, apoi de înlăturarea sârmei prea puţin. Partea mare din „vină” înclin să cred că o poartă în primul rând Citeşte mai departe

Cetăţenia română şi studenţii basarabeni din Craiova la “Mai aproape de Europa”

1. Problema cetateniei romane revine in discutia publica ca urmare a mai multor declaratii facute de catre oficiali importanti de o parte si de alta a Prutului. Pe marginea acestui subiect aflati in emisiune parerile mai multor politicieni si jurnalisti de la Chisinau si Bucuresti: politicianul Sergiu Mocanu, senatorul Viorel Badea, deputatul Tudor Pantaru, deputatiul liberal Petru Hadarca, precum si alti jurnalisti reputaţi. Citeşte mai departe

CÂRCOTAŞII despre cetăţenia română

Dincolo de glumă, există, din păcate, şi mult adevăr în sceneta “Cârcotaşilor” de mai jos… Citeşte mai departe

Directorul liceului “Lucian Blaga” de la Tiraspol s-a regăsit în 100 DE ZILE. Impresii

Directorul liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol  – Ion Iovcev vine cu impresii în urma lecturării romanului 100 DE ZILE. Domnia sa spune că s-a regăsit în pielea personajului Ion Ciugureanu – directorul liceului amintit, un om persecutat de regimul smirnovist de la Tiraspol, dar şi de cel voronist de la Chişinău, pentru ideile şi concepţiile sale.  Ion Ciugureanu este un personaj snopit în bătăi în închisoarea de la Tiraspol, dar şi în “Coridorul Morţii” de la Chişinău. Un luptător pentru libertate şi adevăr. Iată ce mi-a scris Ion Iovcev:

Stela, ce-ti pot spune? Am citit romanul tau(putin spus cu mare interes). Am retrait clipele… Imi vine greu sa-mi exprim emotiile prin cuvinte,deoarece… m-am regasit si eu… Ion Ciugureanu, reprezinta profesorul, intectualul din Transtria, care nu vrea sa se impace cu situatia in care se afla romanii bastinasi. Citeşte mai departe

Noi detalii despre cei 9 tineri ucişi de NKVD. Există un supravieţuitor!

Scriam pe 1 decembrie, dar şi cu alte prilejuri, pe marginea unui reportaj din arhiva proprie (vezi mai jos) despre istoria tulburătoare a nouă tineri din Orhei, de numai 17-18 ani,   maltrataţi de către autorităţile sovietice şi îngropaţi de vii, sub un gard, pentru că au avut marele curaj, în 1940, să arboreze tricolorul românesc pe clădirea NKVD-ului din localitate. Făceau parte din vestita grupare “Majadahonda”, alături de mulţi alţi tineri de aceeaşi vârstă. Aproape toţi au pierit, unii executaţi imediat de sovietici, alţii în lagăre. Există însă şi excepţii… Este un ultim supravieţuitor!

Informaţia am aflat-o de pe blogul Simonei Lazăr şi Tudor Cireş, doi ziarişti de la Bucureşti. Ei sunt cei care au stat de vorbă cu cel din urmă rămas în viaţă dintre luptătorii grupării orheiene “Majadahonda”. Se numeşte Oleg Frunză – “supravieţuitorul deportat în Siberia pentru tricolor”. Totuşi, cum a reuşit să scăpe Oleg Frunză de securea bolşevică? Citeşte mai departe

„Dacă suntem români adevăraţi nu aşteptăm să ne bage alţii cu forţa Unirea pe gât – o facem singuri!”

Preluat pe HOTNEWS.md,  RGN press şi pe Radio Vocea Basarabiei

L-am întâlnit la Sibiu, la Facultatea de Jurnalism, acolo unde am fost să vorbesc mai tinerilor mei colegi, alături de Editura Tritonic şi autorii săi, despre R. Moldova şi 100 DE ZILE. L-am remarcat din prima. Era îmbrăcat într-o geacă „plină de tricolor”. Are numai 21 ani. Este în al doilea an de facultate, dar, faţă de colegii săi, are în spate o experienţă unică – a fost expulzat anul trecut de  către autorităţile comuniste de la Chişinău pentru simplul fapt că ar fi împărţit nişte reviste religioase (un număr special dedicat Basarabiei) pe 27 martie, de Ziua Basarabiei, pe Aleea Clasicilor din capitală. Citeşte mai departe

Cea mai ingenioasă felicitare de 8 Martie

Vezi cele mai frumoase cărţi germane din ’08-’09

La îndemnul bunului meu cunoscut  – scriitorul Vasile Ernu, vă aduc la cunoştinţă următoarea informaţie:

Design de carte germană la Chişinău

Centrul de Carte Germană din Bucureşti şi Editura Cartier vă invită miercuri, 10 martie, ora 18.00, la Librăria din Centru, Bd.Ştefan cel Mare nr.26, , la vernisajul expoziţiei de carte „Cele mai frumoase cărţi germane 2008-2009”.

În deschidere vor lua cuvântul: Ioana Gruenwald, Vasile Ernu şi Sorin Hădârcă (Madrizen). Citeşte mai departe

… şi Indiana despre 100 DE ZILE

M-a sunat de dimineaţă o bună amică de la Chişinău. Citise blogul Indianei (este o fană a acesteia). Cu somnul între ochi (azi dimineaţa pentru mine a început pe la 11.oo) deschid net-ul, apoi blogul superb al Indianei (pe care o cunosc de ani buni de zile, dar cred ca ne-am intersectat, totuşi, prea puţin…) şi citesc impresiile frumoasei brunete despre noul meu roman 100 DE ZILE.  Aflu că Indiana a pornit spre Bălţi citind cartea…

“Aşadar, 134 km i-am făcut împreună cu Stela Popa: am trăit prin trăirile ei, am tresărit… m-am enervat, “am căzut” şi am vrut tare-tare să mă ridic… Am trăit  prin fiecare literă. E mai mult decît aşteptam. Citeşte mai departe

/VIDEO/ 100 de zile cu Dorin Chirtoacă

După cum ştiţi, Jurnal TV s-a lansat vineri la Chişinău, iar eu le urez mare succes colegilor de la acest post de televiziune. Printre invitaţii de seamă ai Jurnalului, la lansare a fost şi primarul Dorin Chirtoacă. Cu acest prilej, edilul şi-a amintit de vremurile pe când făcea televiziune şi a fost voice over-ul ştirilor de la Jurnal. Urmăriţi mai jos un reportaj realizat despre lansarea 100 DE ZILE la Chişinău şi cititit de nimeni altul decât Dorin Chirtoacă, Citeşte mai departe

Podcast: Play in new window | Download

/Foto-Video/ Lansarea 100 DE ZILE la Chişinău şi flori de la Preşedinte

Emoţii, flori, mărţişoare, felicitari, cuvinte frumoase, bliţuri şi, din nou, multe autografe. Aşa pot descrie, pe scurt, lansarea de aseară a romanului 100 DE ZILE la Chişinău, în incinta Librăriei din Centru (Cartier). M-am bucurat să-mi revăd prietenii, colegii, profesorii, oamenii dragi sau pur şi simplu pe cei care îmi urmăresc activitatea, inclusiv pe acest blog. Pentru mine a fost o seară de neuitat. Unul dintre acele momente care îţi rămân în suflet pentru o viaţă. Iată de ce, nu voi scrie prea mult şi voi trece direct la mulţumiri, după care vă las să urmăriţi în voie o galerie foto de la eveniment (audio şi video plasez în cel mai scurt timp cu putinţă). Citeşte mai departe

/Audio/ Provocarea Acordului de mic trafic la frontieră

La Chişinău au început să fie depuse actele pentru permisul de mic trafic la frontieră dintre Republica Moldova şi România. Potrivit datelor Consulatului României, citate de presa de peste Prut, în prima zi de depunere a actelor, mai bine de 50 de basarabeni din zona de graniţă au depus cereri pentru eliberarea permisului de mic trafic la frontieră. Nu toţi solicitanţii au putut însă aplica pentru permisul în cauză. Şi asta pentru că nu au ştiut exact de ce fel de acte aveau nevoie. Liviu Calancea este unul dintre cei care au făcut cale întoarsă.

Citeşte mai departe

Vă aşteptăm la lansarea romanului 100 DE ZILE la CHIŞINĂU

Editura Tritonic vă invită ASTĂZI, 3 martie 2010, ora 18.00 la Librăria din centru– Bd. Ştefan cel Mare 126, la prezentarea volumului 100 DE ZILE de Stela Popa. Citeşte mai departe