Chiar ”ma ingrijorasem” ca ”vestita” gazeta Comunistul, oficialul PCRM, nu a scris nimic despre romanul meu – 100 DE ZILE. Si, iata ca, pana la urma, nu s-au putut abtine. Naconet (trad. rusa – In sfarsit), Comunistul a scris despre carte. Este evident ca cine a semnat materialul nici nu a tinut romanul in mana, dar, dincolo de asta, vedeti cum sunt numiti in articol tinerii care, pe 7 aprilie 2009, au iesit in Piata si au protestat. Nici mai mult nici mai putin decat… ”drogati şi alcoolizati”! Generatia lui 7 aprilie, ia trage cu ochiul mai jos.
PS: Spasiba tovarasi (trad. rusa – Multumesc, tovarasi) pentru promovare!Citeşte mai departe
Aceasta este una dintre declaraţiile studenţilot basarabeni de la Iaşi făcute în cadrul emisiunii MAI APROAPE DE EUROPA din această săptămână. Ascultaţi interviurile realizate cu ei în cea de a doua parte a emisiunii. Mai jos, vedeţi desfăşurătorul acestei ediţii.
1. Analişti şi jurnalişti despre BOP
La MAI APROAPE DE EUROPA din această săptămână am discutat cu analiştii politici Dan Dungaciu şi Iulian Chifu despre rezultatele Barometrului de Opinie Publică. Ne-am oprit asupra unor întrebări precum: 7 aprilie 2009, limba pe care declară că o vorbesc moldovenii, şansele partidelor politice la viitoarele alegeri, dar şi cele ale potenţialilor candidaţi la preşedinţie. Nu am ignorat nici cei 22% dintre respondenţi care spun că RM trebuie să se integreze în NATO. În audio de mai jos vă propun să ascultaţi şi părerea corespondentului Deutsche Welle la Chişinău – Vitalie Călugareanu, care ne va explica despre creşterea încrederii publicului din R. Moldova în mass media, în internet, sau cum se explică faptul că Jurnal TV este cotat în sondaj cu 6,2%. De asemenea, discutăm cu Vitalie Călugăreanu despre cei 41% caare spun că au încredere în ORT sau cui şi cât trebuie să dea de gândit prezenţa NIT-ului, pe locul 4, în topul surselor din informare ale publicului din R. Moldova. Citeşte mai departe
A fost un “absaliutli” (cum spunea prezentatorul din Belarus) show Eurovision-ul din această seară. Bravo, România! Locul 3 e un real succes! Locul 3 pentru a doua oară de când participă la acest concurs. Luminiţa Anghel & Sistem au fost primii reprezentanţi ai României care au obţinut un asemenea scor în 2005 la Kiev, în Ucraina, cu piesa “Let Me Try”. S-au clasat pe locul al treilea, imediat după Chiara, din Malta. Anul acesta, Paula Seling şi Ovi au adus România din nou în faţă. Specialiştii mi-au spus că Paula Seling a cântat în 5 octave (spre deosebire de interpreta din Germania, de exemplu)! Asta chiar înseamnă ceva in muzică. Citeşte mai departe
Probabil că puţină lume ştie că numele meu – Stela – se trage direct de la Stela Popescu, pe care ai mei, prin anii ’80, o urmăreau cu drag la TVR… Ei bine, în sfârşit, ne-am întâlnit. Stela Popescu este, pe drept cuvânt, o doamnă elegantă, rafinată şi, în ciuda anilor, frumoasă.
Am întâlnit-o aseară, la Bucureşti, la expoziţia de bijuterii a Lorinei Bălteanu. Pentru cine încă nu o cunoaşte, vedeţi detalii aici. Despre arta Lorinei Bălteanu de a crea şi a inventa bijuterii voi scrie într-o altă postare, până atunci însă, aflaţi că Stela Popescu mi-a mărturisit, într-un scurt interviu pentru MAI APROAPE DE EUROPA, că are Basarabia mereu aproape de inimă. (S-a născut la Slobozia, pe 21 decembrie 1935, într-o familie de învăţători. Vezi aicidetalii despre drama deportărilor din familia sa.)
Vă propun spre audiţie un reportaj mai amplu, realizat pentru Radio România Internaţional, cu privire la rezultatele BOP-ului prezentate ieri la Chişinău, în care puteţi audia părerile analiştilor de la Bucureşti: Dan Dungaciu şi Iulian Chifu.
Prezentator: Dacă duminica viitoare, în R. Moldova ar avea loc alegeri anticipate, Vladimir Voronin ar fi candidatul la fotoliul prezidenţial care ar obţine cele mai multe voturi, iar Partidul Comuniştilor din R. Moldova ar fi partidul cu cele mai multe procente dintre formaţiunile politice de peste Prut. Cel puţin aşa atestă Barometrul de Opinie Publică, dat publicităţii miercuri, 26 mai, la Chişinău, de catre Institutul de Politici Publice şi Fundaţia Soros Moldova, pe un eşantion de 1115 respondenţi cu o marjă de eroare de plus/minus 3%. Printre întrebarile adresate au fost şi cele legate de ce limbă vorbesc sau cum văd respondenţii evenimentele din 7 aprilie 2009 de anul trecut de la Chişinau, atunci când tinerii au protestat în stradă contra rezultatului alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. Citeşte mai departe
Dincolo de faptul că AIE deţine încă majoritatea, sunt îngrijorătoare datele Barometrului de Opinie Publică difuzate astăzi! Şi nu doar la anumite capitole, ci la majoritatea. Majoritatea, aşa cum şi majoritatea cetăţenilor consideră că în R. Moldova limba ar trebui să se numească “moldovenească”. În momentul în care două treimi din populaţie consideră că limba vorbită pe teritoriul ţării trebuie să se numească “moldovenească”, iar o treime – “limba română” – înseamnă că în R. Moldova apele încă sunt tulburi. Tulburi de-a binelea, mai ales când 54% din populaţie este de acord ca limba rusă să fie a doua limbă de stat! Mă întreb privind această ultimă cifră: Oare ţăranii (cei care o mai fi rămas pe la sate) au răspuns la acest sondaj? Au auzit măcar de el? Şi dacă au răspuns, au înţeles ei ceva din întrebarea asta?… Că parcă nu îmi vine să cred că avem minţile aşa de tulburi!
“Sincer, nu cunosc prea mulţi concetăţeni de-ai mei în Franţa. Chiar nu cunosc aproape pe nimeni din R. Moldova. Cei care vin aici caută să se împrietenească întâi cu cetăţeni francezi, ca să se integreze”, acesta este un fragment din discuţia purtată aseară, prin telefon, cu psihologul Ina Moldoveanu, plecată de aproape 4 ani peste hotare. Mai exact, în Franţa.
A început să scrie cartea a cărei copertă o vedeţi în partea stângă, încă pe vremea când se afla în R. Moldova, dar a sfârşit-o în… Franţa. Nu intuia, când a început să aştearnă pe hârtie această lume a poveştilor, în care Radu (fratele ei) este eroul principal, că astăzi, când la Chişinău are loc lansarea acestei frumoase cărţi dedicată celor mici (vârsta 6-10 ani), ea va fi departe. Foarte departe de casă, de părinţi şi… de amintirile copilăriei sale. “Călătoria lui Radu în Ţara Poveştilor este concepută după o carte pe care am avut-o în copilărie, o carte care a stat pe noptiera mea aproape doi ani… Erau de toate în ea: şi poveşti, şi jocuri, de aceea m-am gândit că ar fi bine să construiesc şi eu una la fel pentru cei mici Citeşte mai departe
Acesta este titlul unui articol semnat în Foreign Policy România de către Ovidiu Nahoi redactor şef-adjunct la ziarul Adevarul. Discutăm în emisiunea de astăzi despre impresii din R. Moldova. Alături de cele ale fostului ministru de externe al României – Adrian Cioroianu, Ovidiu Nahoi ne explică de ce în urma vizitei sale în R. Moldova a ales să dea un asemenea titlu. Aşadar, doamnelor şi domnilor, aflăm de la invitatul meu, întors recent de la Chişinău, cum este R. Moldova? S-a schimbat ceva sau nu în cei douăzeci de ani de independenţă, la ce capitole avem restanţe, dar şi cu ce putem să ne lăudăm?
„Uneori ai impresia că există un amestec între cele două limbi”, spune Ovidiu Nahoi şi nu uită să menţioneze că aceasta este „privirea cuiva din exterior”. Jurnalistul spune că cele două comunităţi din R. Moldova – română şi rusă – nu stau chiar „spate în spate” cum se crede în afară. Citeşte mai departe
LA LETTRE R:Ce ne puteți spune despre modelul identitar din Republica Moldova? Limba este un liant sau un factor de disensiune?
Stela Popa: Este un subiect atât de larg şi de sensibil în R. Moldova, încât nici nu ştiu cu ce să încep şi cu ce să închei. Se fac atâtea declaraţii şi speculaţii pe seama acestui subiect, încât îmi vine să cred că nicăieri în altă parte a Europei nu este atât de preocupată mai intens de acest subiect decât la noi. Să pornim întâi de la numele real al statului R. Moldova Citeşte mai departe
Nu am mai stat niciodată atât pe Facebook cât am stat astăzi! Şi asta ştiţi din “vina” cui? În primul rând a studenţilor basarabeni de la Iaşi, dar nu numai. Am stat şi din vina… Robertei Ciugureanu, personajul principal din romanul 100 DE ZILE. Ne-am scris unii altora de am ajuns, până la urmă, să îmi pun şi ochelarii. Nu mai spun cât am insistat faţă de Roberta să nu-şi deschidă cont pe nicio reţea de socializare, dar, se pare, tentaţia sau curiozitate (nu mi-a spus care dintre ele) a fost prea mare. Aşadar, de azi, Roberta Ciugureanu e pe Facebook, iar ieri a fost, virtual, la Iaşi. Acolo unde am vorbit despre ea şi despre colegii ei de carte la lansarea romanului 100 DE ZILE care a avut loc în vechea şi frumoasa urbe. Citeşte mai departe
Am realizat zilele acestea un reportaj mai amplu pentru Radio România Internaţional despre Transnistria, în urma întrevederii şi declaraţiilor Medvedev – Ianucovici, pe care vă invit să îl audiaţi. În afară de opiniile interlocutorilor despre această declaraţie, am mai întrebat, în final, şi păreri despre cedarea sau necedarea Transnistriei.
Ascultaţi în reportaj pe istoricul şi fostul ministru de externe al României, Adrian Cioroianu, iar de la Chişinău pe analistul Vlad Lupan, politicianul Sergiu Mocanu, profesorul şi publicistul Vasile Şoimaru, precum şi pe scriitorul, eseistul şi ziaristul – Vlad Pohila. De peste Nistru, de la Tiraspol, vă invit să îl ascultaţi şi pe Ion Iovcev, directorul liceului “Lucian Blaga”. Citeşte mai departe
A venit şi rândul Iaşi-ului. Sunt invitată astăzi, vineri, 21 mai, în unul dintre cele mai dragi mie oraşe din România. Sunt sigură că acolo, la fel ca şi în celelalte părţi ale României, unde am fost până acum cu 100 de ZILE, voi întâlni oameni buni şi interesaţi de subiectul Basarabia.
La început erau obositoare periplurile noastre prin ţară, alături de Tritonic, deşi mi-a făcut de fiecare dată plăcere, iar acum, recunosc, vreau să ajung cât mai repede la lansarea romanului meu la Iaşi. Vreau să vorbesc cu tinerii care pe 7 aprilie au încercat să treacă în R. Moldova şi au fost împiedicaţi de autorităţile comuniste să meargă acasă. Vreau să citim împreună pasajul acesta din carte, care vorbeşte despre eforturile lor de a se alătura revoltei din 7 aprilie, şi să văd cum reacţionează şi cum se vor regăsi în el. Abia aştept să dezbatem pe marginea acelor momente istorice pentru destinul celor care trăiesc în stânga Prutului. Vreau să fac interviuri cu aceşti tineri şi să îi fac auziţi la Vocea Basarabiei, la Radio România Internaţional şi, desigur, şi aici, pe blog. Citeşte mai departe
“Senzatia că administaţia de la Washington a creat impresia că vrea relaţii mai bune cu Moscova, probabil a creat şi la Kremlin impresii mai bune, care crede că poate înainta pe fosta sa zonă de influenţă, poate exercita anumite presiuni, poate utiliza Ucraina în favoarea sa, ca actor extrem de important pe plan strategic cu UE, dar, în acelaşi timp, şi cu Federaţia Rusă. Şi, iată, am văzut această întrevedere dintre preşedintele Ucrainei şi Rusiei, fără prezenţa R. Moldova, care a produs un document pe subiectul conflictului transnistrean, tocmai în acea perioadă în care discuţiile dintre Washington şi Moscova duc la o serie de înţelegeri şi compromisuri”. Aceasta este declaraţia analistului Vlad Lupan (vezi blog) într-o discuţie pe care am purtat-o pentru un subiect pe care îl realizez la Radio România Internaţional. Citeşte mai departe
Aceasta este una dintre declaraţiile fostului ministru român de externe invitat la emisiunea „Mai aproape de Europa” (sâmbătă, Radio Vocea Basarabiei, ora 18.00 şi 23.00 (reluare)), în contextul discuţiilor în jurul vizitei de la Kiev, din 17 – 18 mai, a preşedintelui rus Dmitrii Medvedev. Deşi liderii de la Moscova şi de la Kiev au declarat, în urma discuţiilor purtate, că R. Moldova şi regiunea Transnistreană trebuie să fie o singură ţară, cu armată şi zonă unică, cei doi preşedinţi au vorbit şi despre „dialog între părţi egale dintre autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol” sau despre „neutralitate constituţională a R. Moldova”. Citeşte mai departe
Acesta este titlul pe care îl dă prestigioasa revistă Foreign Policy România unui grupaj de articole dedicate subiectului Republica Moldova (Nr. 16/ mai-iunie 2010).
Printre semnatari se numără şi subsemnata cu un articol pe care vă invit să îl citiţi mai jos. De asemenea, vă propun să citiţi şi celelalte materiale: ”Vorbiţi româno-rusa?” semnat de Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă, ”Ghiuleaua rusească de la glezna Moldovei” de Adrian Cioroianu, “Expertiza de dincoace de Prut” de Răzvan Buzatu.
În R. Moldova totul pare să aibă soluţie, nimic nu ne încurcă, noi putem trece peste multe cu vederea şi să le transformăm până la urmă în nişte… fleacuri. Puterea moldovenilor de a tolera pe toţi şi toate este incomensurabilă… Avem o capacitate de a tăcea, de a suporta şi de a nu ne păsa încât îţi vine să te cruceşti, nu alta. Totul e un fleac pentru noi, parcă nimic nu ne trezeşte „din somnul cel de moarte”.
La televizor, tot canale ruseşti
Cred ca, în cele câteva zile cât am stat la Chişinău, mi-am exersat rusa cât pentru trei ani înainte… Mare minune că “Satelit TV” a introdus Jurnal TV şi Publika TV, altfel… numai canale ruseşti! Ce-i drept, nu proaste… Acesta este răspunsul la întrebarea unui cunoscut din România: „Cum de nu poţi uita rusa?” Citeşte mai departe
În numele Asociaţiei Obşteşti „Arată-ţi inima” şi Banca Comerciala Română Chişinău S.A. avem deosebita plăcere să vă invităm la evenimentul de lansare a albumului „Preţuieşte Viaţa”, de Andreea Marin-Bănică. Evenimentul va fi onorat de prezenţa autoarei albumului, Andreea Marin-Bănică. La eveniment vor mai participa Doina Raţa, preşedintele Asociaţiei Obşteşti “Arăta-ţi Inima”, Sorin Andrei, Presedinte Executiv BCR Chisinău; Academicianul Andrei Galben, Rector ULIM; Bogdan Hrib, editor şi autor, Editura Tritonic.
Lansarea albumului „Preţuieşte Viaţa” va avea loc la 19 Mai, cu începere la ora 13:00, în Citeşte mai departe
În perioada 19-21 mai 2010, la Chişinău va avea loc prima ediţie a Zilelor Literaturii Române. Trei zile în care cititorii vor avea ocazia să se întîlnească cu importanţi scriitori din Republica Moldova şi România.
Evenimentul va cuprinde conferinţe, lecturi publice şi dezbateri la care vor participa: Gabriela, Adameşteanu, Vladimir Beşleagă, Aurelia Borzin, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Dumitru Crudu, Claudiu Komartin, Dan Lungu, Eugen Negrici, Doina Ruşti, Alexandru Vakulovski, Elena Vlădăreanu, Varujan Vosganian. Citeşte mai departe
Ieri am publicat un articol despre 9 mai și cum a fost sărbătorită această zi la Chișinău. Spuneam că panglicile negru-oranj au împanzit întreaga capitală. Am plasat și niște fotografii. Una dintre ele este cea din stanga. Numai că cei revoltați de acțiunile celor care omagiau 9 mai au acționat în felul lor. Cum? Vedeți în fotografia din dreapta de mai jos.
Cine sunt cei care au dat replica? Şi ce urmăresc cu asta?
Nu m-aș fi apucat să scriu despre asemenea “răfuială” dacă nu aș fi cunoscut cazul și nu l-aș fi prezentat. Așadar, lupta cu simbolurile, despre care scriam ieri, pare în Republica Moldova mai acerbă decat mi-aș fi imaginat. Dar prin asemenea acțiuni nu prea cred că vom ajunge departe.
Contează mai puţin cine sunt cei care au scris “Domoi-ruschie svinii!” (trad. rusă – Mergeți acasă porcilor ruși!). Citeşte mai departe
Cine a fost prin Chisinau in aceste zile a vazut, probabil, ceea ce am vazut si eu – peste tot panglici negru-oranj si atmosfera de… sarbatoare. Nu, nu e vorba de Ziua Europei, ci de cealalta- de Deni Pobedi (trad. rusa Ziua Biruintei). Iar Deni Pobedi la Chisinau e sarbatorita din plin. O arata panglicile negru-oranj de la pieptul oamenilor sau cele afisate pe masini (este vorba despre panglica “Sf. Gheorghe Biruitorul”, semnul armatei tariste, apoi sovietice, apoi rusesti, panglici care au fost difuzate in peste 50 de mii de exemplare zilele acestea de catre sustinatorii PCRM). O prezinta afisele din tot orasul sau pur si simplu unele televiziuni cu dragoste mare fata de comunisti si simbolurile taristo-sovietico-comuniste. Dar sa le iau pe rand.Citeşte mai departe
Ion Ungureanu, fostul ministru al culturii şi cultelor (6 iunie 1990 – 5 aprilie 1994) povesteşte impresiile şi amintirile sale despre primul şi al doilea Pod de Flori. Ascultaţi un interviu interesant cu domnia sa şi aflaţi file din istorie din vorbele unui om care a făcut istorie.
Ascultaţi mai jos şi emisiunea MAI APROAPE DE EUROPA din această săptămână realizată pe acelaşi subiect. Vorbesc: Ion Hadârcă, Nicolae Dabija, Mircea Druc, Ion Ungureanu, regretatul poet Grigore Vieru. Citeşte mai departe