UNIMEDIA | Blogs.UNIMEDIA | Stela Popa       RSS


Mami, alăptează-mă!

10:22 Articole, 5,818 afişări

Leonardo_da_Vinci_attributed_-_Madonna_LittaPuiul meu doarme liniștit. Îl privesc. E perfect! E puiul meu și nu încape îndoială că e cel mai frumos, mai dulce și cel mai cel! Sunt aproape trei luni de când a venit pe lume, dar îmi pare că suntem împreună de o veșnicie. Nu am ochi decât pentru el. Nu am cuvinte decât despre și pentru el. Și aș răsturna munții pentru puiul meu dacă mi s-ar cere asta!

Cam așa gândesc toate mamele… Nu știu dacă primul copil al unei mame se bucură de mai multă dragoste decât ceilalți, dar cu siguranță este cel alături de care treci pentru prima dată prin experiențe de neuitat. Una dintre ele este alăptatul. Și de aici începe totul. E greu la început, pentru unele mame foarte greu. Până să ajungi să arați împăcată și radiind de fericire precum Madona Litta alăptând din pictura atribuită lui Da Vinci îți trebuie multă răbdare și putere.

La început te panichezi, te sperii și ai senzația că „Gata, mor!”. După ani în care ți-ai făcut programul după bunul plac, ai dormit până la amiezi sau nu ai dormit deloc, ai mâncat când ai avut chef sau nu, ai băut apă plată, dar nu neapărat doi litri pe zi, te trezești într-o bună zi că vine un boț cu ochi care îță dă întreaga viață peste cap. Pur și simplu te subjugă. Te pomenești că nu îți mai ești propriul stăpân, ci ai un altul! Și încă ce fel! Unul dolofan, mic și cu… gură mare! Unul care nu știe de glumă. Dintr-odată realizezi că ai intrat în horă, dar că încă nu știi să joci. Și, la fel de rapid, conștientizezi că, într-un fel, nu-ți mai aparții. Uiți de tine și de cei din jur. Apoi, colac peste pupăză, mai vine și alăptatul cu sânii plesnind de durere, cu ochii roșii de nesomn, cu renunțatul la manichiură, cu părul atârnând vâlvoi și cu gândul tânjind la „Fost-ai lele când ai fost”. Ei bine, așa te trezești dintr-odată cu o nouă „profesie”… Cea de mamă! Welcome abord!

Am răsfoit nopți întregi internetul, am citit din scoarță în scoarță literatură de specialitate, m-am înscris în câteva grupuri de alăptare de pe Facebook și am citit numeroase experințe ale altor mămici. Totul ca să mă încurajez și să nu cedez când vine vorba de alăptat. Să mă conving că fiecare picătură merită efortul.

Se spune că nu există femeie care să nu poată alăpta. Și că numai 2% din femeile de pe mapamond ar avea cu adevărat probleme și motive medicale care să le împiedice să dea pruncilor „aurul alb”, cum mai este supranumit laptele de mamă. În realitate însă, multe dintre noi clachează la primele încercări. Momentul critic apare pe la 3-4 luni, când rata renunțării este cea mai mare. După atâta informare și discuții cu un specialist în lactație, mi-am dat seama că, de fapt, necunoașterea este cea care le face pe femei să pună mâna pe un biberon cu lapte praf. Când spun necunoaștere, mă gândesc în primul rând la tehnicile și secretele alăptării. Secretele care ar putea face orice femeie să arate precum Dona Litta a lui da Vinci de care pomeneam mai sus! Nu este imposibil, credeți-mă!

Și dacă vreo tânără mămică citește acest text, epuizată, disperată și ajunsă la capătul puterilor, sfatul meu este următorul: laptele de mamă este cel mai de preț dar pe care i-l poți oferi bebelușului tău – nu uita și nu ceda! Iar regulile sunt simple. Voință și perseverență, de asta e nevoie. Mai concret:

- după naștere puneți bebelușul cât mai rapid cu putință și cât mai des la sân, chiar dacă aveți senzația că nu se satură sau că nu aveți suficient lapte;

- scăpați de laptele praf din casă, căci e o ispită prea mare și îi veți ceda cu ușurință;

- alăptați și noaptea, nu vă leneviți!;

- beți multe lichide, inclusiv ceaiuri pentru sporirea lactației;

- încercați să fiți calmă și împăcată cu sine, căci totul pornește de la hipotalamus, cum spune pediatrul meu;

- hrăniți copilul din ambii sâni și mulgeți-vă după ședința de alăptat dacă vreți să produceți mai mult lapte;

- alăptați la cerere;

 - atașați corect bebelușul la sân (o pernă pentru alăptat este indicată);

- găsiți-vă un medic de familie, un pediatru și oameni dragi care să vă susțină!

Sunt câteva dintre regulile de bază pe care le recomand și care m-au ajutat să ajung să mă bucur din plin de frumusețea procesului de alăptare.

…Copilul meu s-a trezit. Întinde mânuțele spre mine. Îl pun la sân. Zâmbește fericit. Gropița din stânga i se adâncește cochet. Ochișorii îi sclipesc. Îl simt mulțumit și liniștit. Ce fericire mai mare poate să fie pentru o mamă?

PS: Și motanul Cezar se linge mulțumit pe botic. Mmmm, ce gustos e laptele praf!… Mai ales că a rămas totul doar pentru el!

cezar motanul mananca lapte praf


10 raspunsuri

  1. Lorina spune:

    Imi pare bine cind cind citesc asa articole, sunt mamica tinara, am o fetita de 4 luni si jumatate, si pot sa zic ca din primele zile am fost sfatuita sa-i dau lapte praf pentru ca a scazut din greutate, dar cred ca instinctul matern mia dat forta sa nu renunt si am avut rabdare si incredere ca o sa ne descurcam doar cu laptele matern, si ma simt mindra ca pina azi alaptez exclusif de la sin, chiar daca recunosc ca este greu din punct de vedere psihologic… dar de exemplu aseara mi-am permis sa las prima data fetita cu mama si i-am stors laptic, astfel am reusit cu sotul sa ne veselim vreo 4-5 ore ca in tinerete :) , m-a ajutat foarte mult, si mi-am incarcat bateria inca pentru ceva timp, bebelusii sunt cei mai de pret oameni din viata unui om, si merita sacrificii din dragoste, si din toata inima …. Bravo si plecaciune la toate mamele … Si sa traiasca toti bebelusii :)

    STELA POPA: Lorina, bravo tie! Dupa nastere e firesc ca bebelusul sa scada putin in greutate. Bine ca nu ai cedat. Sa iti traiasca piticul!

  2. Lorina spune:

    Si inca ceva, iti ducem lipsa la jurnal tv…

  3. Tury spune:

    Splendidă postare!

    Cei 2 băieți ai mei au păpat de la sân aproape un an, 8 luni și respectiv 11 luni.

  4. tania spune:

    FRUMOASE CUVINTE! TOTUL E ADEVARAT!ACEST ARTICOL AR TREBUI SA FIE IN FIECARE SALON DE NASHTERE!EU SUNT DECISA CU AJUTORUL DOMNULUI SA ALAPTEZ BEBELUSHUL PINA LA DOI ANI!UN ANISHOR A TRECUT CU MULTE EXPERIENTE! dar rezultat este ccopil sanatos, dolofanel alaptat exclusiv piept.SANATATE TUTUROR!

    Stela Popa: Sa va ajute Dumnezeu!

  5. Mihail Gonta spune:

    Bravo, Stela-Steluta! Suntem bucurosi ca sunteti fericiti impreuna cu micul print! Multa sanatate si buna dispozitie!

  6. Marianna spune:

    M-au emoționat aceste rânduri pentru că m-am regasit în ele. Am alaptat baiețelul 1 an și 2 luni și fetița 1 an și 5 luni. Nu vreau să spun cât NU am dormit în ultimii aproape trei ani “datorită” alăptatului, dar pot să afirm cu certitudine: a fost cea mai specială perioadă din viața mea de mamă, iar între mine și copilașii mei s-a creat o legatura specială datorită acestor momente magice. Nu vreau și nu pot să cred motivele jalnice inventate de unele mămici care “nu ai timp” sau “nu rezistă”. Și eu am avut probleme cu lactația cu primul copil, dar nu am cedat. Masajul glandelor mamare si litri de ceaiuri speciale. Și am reușit! Ma simțeam vinovată față de puiul meu că trebuia să îl hrănesc cu lapte praf.
    Dumnezeu ne dă așa o minune în viața noastră și noua ne este lene să îi dăm tot ce este mai bun ?!
    Nu conteaza că acum am sânii ca doua baloane desumflate :-) , slava Domnului, în zilele noastre, se rezolvă și asta.
    Bravo Stela, mă bucur mult pentru tine și puiul tău!
    Sănătate multă!

    Stela Popa: Numai o mama se poate sacrifica asa. Multumesc pentru mesaj. Sa fiti sanatosi!

  7. Elena Gogu spune:

    Bravo… foarte utila informatie. La primul copil am cedat si eu in fata tentatiei de a dormi linistita cu sticluta intre noi. Acum, insa, avem al doilea flacau(5 luni) si lupt sa hranesc cit mai mult timp cu laptica mea. Chiar daca trebuie sa beau noaptea de doua ori ceai, nu ma lenevesc…pentru ca merita. Este extraordinar sa vezi cum gurita micuta cauta prin somn sinul mamei, ca apoi sa adoarma zimbind. Alaptati dragi mamici, savurati clipele de neinlocuit, atit pentru femeie cit si pentru bebelus.

  8. Sorinel spune:

    Laptele de la mama e cel mai bun si mai sanatos pentru copii. Din pacate multe renunta din comoditate ori din alte cauze.

  9. Rares spune:

    O mama ar face orice pentru copilul ei. Asa ca nu va lasa-ti si alaptati copilul.

  10. Irina spune:

    Imi face o reala placere sa-mi alaptez copilul… Fiica mai mare are patru ani dar s-a bucurat de “aurul alb” pina la un an si opt luni, pina atunci nu am stiut ce inseamna febra, raceala si mai cu seama nu am vazut niciun semn din cele caracteristice aparitiilor primilor dintisori. Acum avem un baietel de sase luni, un ghemulet de 9 kilograme numai din alaptat…Si nu stau toata ziua in capul mesei chiar incep sa revin in forma…O ALIMENTATIE SANATOASA, EMOTII POZITIVE SI TOATEFEMEILE POT ALAPTA!

Lăsați un comentariu

Website

Comentariu:

NOTA: Moderarea comentariilor poate întârzia timpul apariției lor. Vă mulțumesc.



Un produs New Media Group ©2008 Stela Popa | Blogs.UNIMEDIA | UNIMEDIA