Despre Kolea naționalistu neposluşnîi

Nici nu a apucat preşedintele Timofti să-şi tragă bine respiraţia după vizita de la Bucureşti, că a şi venit pisimo (trad. rusă – scrisoare) de la Ţar. Mai mult sau mai puţin direct, noul-vechi preşedinte de la Kremlin, Vladimir Vladimirovici Puţin vrea să-i amintească lui Kolea who is the boss. Astfel, președintele Republicii Moldova a primit o invitație semnată de președintele rus ca să viziteze Moscova pe 15 mai. Dacă până nu demult vasalii de la Chişinău cereau şi obţineau cu mare greu ei înşişi întrevedere cu Măria S.A. Putin, iată că acum lucrurile s-au inversat. Colişor de la Moldova a avut curajul să întreprindă prima vizită bilaterală la Bucureşti. Şi cum Moscova nu doarme, ci „veghează” la liniştea şi bunăstarea poporului moldovenesc, iată că matușca Rossia îl invită pe mai noul răzvrătit de la Kishinev să realizeze cu cine se pune. Astfel, Nicolae Timofti va fi purtat pe covoarele roşii, moi şi pufoase ale Kremlinului, Citeşte mai departe

/Emisiune/ „Transnistria – argument pentru imposibilitatea Unirii”

Au trecut 20 de ani de la războiul de pe Nistru, dar și 20 de ani de când Ion Bistreanu, însărcinat cu afaceri al Ambasadei României din RM își începea activitatea diplomatică la Chișinău. Era primul diplomat român trimis la Ambasada României din Republica Moldova. În emisiunea de miercuri – MAI APROAPE DE EUROPA, de la Radio Chișinău am avut parte de mărturisiri impresionante. Ion Bistreanu  a vorbit despre acei ani decisivi, care l-au făcut să trăiască o experiență pe care nu avea să o uite niciodată. Și pentru că am avut ocazia să cunosc o asemenea personalitate, l-am invitat pe domnul Ambasador să ne împărtășească din cele trăite peste Prut în primii ani de constituire a statului Republica Moldova. Ceea ce veți auzi poate fi considerat și un preambul la viitoarea carte a diplomatului dedicată acestei perioade și acestui spațiu. Precizez că, după Chișinău, Ion Bistreanu, a activat tot pe spațiul estic.

Din noiembrie 2003 a deținut funcţia de ministru plenipotenţiar în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi a fost, în perioada 2001-2003, secretar general adjunct al Secretariatului Permanent al Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Din 2006 a fost în funcţia de consul general, şef al Consulatului General al României la Sankt Petersburg, Federaţia Rusă. După cum vă anunțam a fost si  însărcinat cu afaceri al României în R. Moldova. Este decorat cu Ordinul naţional al României pentru Merit în grad de Ofiţer. Citeşte mai departe

/Emisiune/ Dragoste din vremea României Mari

Pe 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele, ziua Dragostei, de aceea, luna februarie este considerată luna îndrăgostiților. Nimic mai firesc ca în această perioadă să mergem cu gândul la primul fior al iubirii. Se spune că acest sentiment suprem trebuie mărturisit persoanei dragi zilnic și nu la anumite date. Şi asta, vom completa noi, indiferent de vârstă. Dar cum este să spui TE IUBESC la 84 și respectiv 82 de ani? Asta m-am întrebat înainte de a apăsa pe soneria de la apartamentul invitaților emisiunii MAI APROAPE DE EUROPA din această săptămână de la Radio Chişinău. Doi oameni cu totul speciali, doi basarabeni – bucureșteni, pentru că trăiesc acum în capitala României. Doi îndrăgostiți unul de celălalt, dar și de țara lor, România. Citeşte mai departe

Marius Lazurca: „Măsurile Guvernului Greceanîi contra României nu le-a uitat nimeni”

Ambasadorul României, Marius Lazurca:  „Acuzaţiile nefondate şi măsurile luate de guvernul Greceanîi împotriva României nu le-a uitat încă nimeni”

- Excelenţă, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, a afirmat că Zinaida Greceanîi ar fi un bun preşedinte în condiţiile în care fostul premier a acuzat în aprilie 2009 România, stat membru UE, de lovitură de stat. Sunteţi de aceeaşi părere? 

- Daţi-mi voie, mai întâi, să fac două observaţii. În primul rând, colegul meu, ambasadorul Dirk Schuebel, a afirmat că doamna Greceanîi ar fi un bun candidat, nu, cum spuneţi dumneavoastră și cum într-adevăr a înţeles destul de multă lume, „un bun preşedinte”. Sunt două lucruri cu totul diferite, fiindcă un bun candidat nu e neapărat un bun preşedinte, sau invers. A doua observaţie: domnul Schuebel a subliniat limpede că exprimă o părere personală. Ţin nevoia să atrag atenţia la aceasta fiindcă am sentimentul că multă lume a putut concluziona că „Europa o sprijină pe doamna Greceanîi”, Citeşte mai departe

ȚĂRANU: Nu există altă perspectivă decât unirea / BUTNARU: Unirea prin UE e o minciună

La cei 21 de ani de la reunificarea Germaniei, in presa de la Chisinau apar tot mai multe voci care vorbesc despre o posibila reunificare a R. Moldova cu Romania. Petru Bogatu, Constantin Tanase, Anatol Taranu sau Val Butnaru sunt cateva dintre acestea. Asadar, cu ocazia zilei de 3 octombrie, am invitat miercuri, la ora 20.00, in studioul de la MAI APROAPE DE EUROPA (in reluare sambata la 14.10), de la Radio Arena FM pe istoricul si politologul Anatol Țăranu, fost deputat, semnatar al Declaratiei de independenta a Republicii Moldova si dramaturgul, jurnalistul si presedintele Jurnal Trust Media, Val Butnaru. Pornim discutia de la articolul „Avem „țară”. Ce facem cu ea?” semnat de catre Val Butnaru in Jurnal de Chisinau. In acel articol ziaristul lansa ideea – Republica Moldova, regiunea Sud-Est a României. Citeşte mai departe

/INTERVIU/ Iurie Reniță, ambasadorul RM la București: „Ambasada noastră este un mini-minister de Externe”

E.S Ambasadorul R. Moldova în România – Iurie Reniță a avut amabilitatea să îmi ofere ieri, la București, un interviu în exclusivitate pentru emisiunea MAI APROAPE DE EUROPA de la Arena FM și Radio România Internațional.  Motivul principal pentru care l-am invitat la discuție a fost realizarea unui bilanț după un an în care Domnia Sa s-a aflat pe postul de reprezentant al R. Moldova în România. Va invit să citiți descifrarea interviului și să ascultați în audio inserat în text întreaga discuție.

Stela Popa: Bună ziua și bine ați venit.

Iurie Reniță: Bună ziua și bine v-am găsit.

Când ați plecat din MAEIE de la Chișinău v-ați gândt că veți deveni, peste câțiva ani, ambasadoru RM în România? În acel context în care ați plecat.

Iurie Reniță: Ați spus „ați plecat”, cred că ar fi cazul să concretizăm: mai degrabă când m-au plecat Citeşte mai departe

(AUDIO) „Am luat doar ce am vrut de la ruşi şi nu ce mi-au băgat pe gât”

Vorbeşte câteva limbi slave: rusă, bulgară, croată, cehă, slovacă, polonă, sârbă. Potrivit regretatului Grigore Vieru, este “un remarcabil lingvist, dar şi strălucit publicist, care s-a ascuns în adâncul unei modestii rar întâlnită la noi” (Literatura şi arta, 2007, 20 sept.)

A stat mai mulți ani în Rusia. A fost unul dintre cei mai remarcabili ghizi ai marilor muzee din fostul URSS, dar a preferat să revină acasă. De ce? Cum?

Sunt doar câteva din multitudinea celor pe care i le-am pus lingvistului şi eseistului Vlad Pohilă în emisiunea MAI APROAPE DE EUROPA de astăzi de la Radio ARENA, ora 20.00. (Ascultă în audio inserat în text de la minutul 32.oo) Citeşte mai departe

(AUDIO) „AIE, în goana după voturile rusofonilor, le va pierde și pe ale noastre”

Un șoimar al șoimăreștilor. Omul instituție. O filială a DRP-ului la Chișinău. Așa l-am numit – cu toată sinceritatea – pe profesorul Vasile Șoimaru, invitatul emisiunii “În direct România, în direct lumea românească”, de la Radio România Internațional (difuzare: joi, ora 20.00 și în reluare duminică ora 17.00). Până în 2001 a fost implicat în politică, după aceasta și-a descoperit o altă pasiune – românii din jurul României. Și iată că, de ani de zile, face sute de mii de kilometri prin lume si prin jurul României ca să-și găsească frații de neam și de limbă, purtați de destin prin toate colțurile pământului. Iar visul acesta s-a transformat în sute de pagini scrise, inclusiv într-un album cu mii de fotografii. Un document istoric vibrant, un inedit album fotografic intitulat „Românii din jurul României în imagini”.

Și să nu credeți că Vasile Șoimaru stă cu ochii doar pe românii din afara României, pentru că el este atent și la toate cele câte se întâmplă în lumea politică de la Chișinău. Citeşte mai departe

Glontele de aur

Visul ei este să își facă studiile la București. Este o tânără care te cucerește din prima. Are o carismă aparte. În plus, mai este și talentată.

Ieri am fost la lansarea cărții sale – „Glontele de aur”. Evenimentul a avut loc la Biblioteca „Onisifor Ghibu”. Un volum de poezie atent așternută, zic eu. „De ce însă un asemenea titlu?”, am întrebat-o eu pe autoarea Crina Popescu într-un interviu pentru Radio România Internațional (emisiunea “În direct România, în direct lumea românească”, difuzarea: joi, ora 20.00, în reluare duminică ora 17.00).

Și iată răspunsul: „Este mai sugestiv pentru generația de tineri care, după 2009, au un reușit să aibă un glas puternic de libertate, pentru că vorbesc limba română”. Citeşte mai departe

Mihai Ghimpu în Adevărul „Încă nu suntem stăpâni la noi acasă!”

Şeful statului de peste Prut vorbeşte despre marea şansă pe care o au acum basarabenii de a se reintegra în spaţiul european şi despre consecinţele unei eventuale reveniri la putere a lui Vladimir Voronin.

Echilibrat şi deschis dialogului, Mihai Ghimpu, cel care asigură interimatul funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova, se află în faţa principalei provocări a carierei sale politice – blocarea accesului la putere a comuniştilor lui Vladimir Voronin.

Citeşte mai departe

(AUDIO) Cetățean român: ”Vreau cetățenia RM până la alegeri ca să pot vota pentru AIE”

”Adevărata schimbare va veni din diaspora. Iată de ce, insist pe faptul că actualul Executiv trebuie să mărească numărul secțiilor de votare. În plus, liderii AIE trebuie să demonstreze mai multă maturitate, să rămână solidari, să facă front comun, pentru că nu e cazul să aibă dispute în interiorul Alianței. În Italia nu contează dacă suntem olteni, moldoveni sau basarabeni. Suntem uniți, vorbim aceeași limbă, nu există nicio diferență. Încercăm să fim solidari, uniți și să ne integrăm foarte bine. Îi ajutăm pe basarabeni implicându-ne, împărtășind din experiența noastră și încercănd să-i ajutăm să depășească anumite obstacole pe care noi le-am întâlnit anterior”. Citeşte mai departe

(AUDIO)„Nu am ieșit la vot pentru că AIE nu și-a ținut promisiunile din 2009”

Acesta este răspunsul tinerilor  basarabeni aflați la studii în România la întrebarea: „De ce a eșuat referendumul?”. Stăm de vorbă cu președintele Organizației Studenților Basarabeni din București - Vlad Durnea (vezi foto alături de președintele Traian Băsescu). Un tânăr activ și implicat în viața studenților noștri plecați la studii peste Prut. Tinerii sunt nemulțumiți pentru că, în timpul campaniei pentru referendum, liderii din AIE au tras „fiecare pe turta lui și nu au fost uniți”. În plus, mai spune Vlad Durnea, din 2009 până acum „nu s-a făcut lumină asupra evenimentelor din 7 aprilie, limba română nu a fost introdusă în Constituție, cum s-a promis, la fel e și cu istoria românilor…” Citeşte mai departe

Mihai Ghimpu la Radio România despre AIE, trupele ruse și relația cu România

Vă propun spre audiție un interviu realizat la Radio România, pentru emisiunea “Lumea pe verticală”, cu preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, domnul Mihai Ghimpu, în exclusivitate. Aşadar, să ascultăm înregistrarea şi după aceea să începem să tragem şi noi concluziile şi să vedem care sunt modalităţile prin care se poate ajunge la obiectivele pe care preşedintele Mihai Ghimpu (vezi blog) şi le-a propus. Citeşte mai departe

“Era periculos să fii corespondentul Radio România la Chişinău”

Acestea sunt primele idei din interviul pe care l-am realizat zilele acestea, de la Bucuresti, pentru “Mai aproape de Europa“, cu Marius Tita, redactor-sef la Radio Romania International si fost corespondent Radio Romania in capitala R. Moldova. Marius Tita s-a numarat printre primii corespondenti RRA la Chisinau. Se intampla in anul 1992. Pana atunci insa, actualul redactor-sef de la RRI “a nimerit” pe 26-27 august la Chisinau, la manifestarile din PMAN, atunci cand Alexandru Mosanu a dat citire Declaratiei de Independenta. Ne povesteste despre acest eveniment si ne explica de ce  multimea adunata la acel eveniment istoric era “o forta naturala”. Amintirile sale merita sa ramana in fonoteca… Citeşte mai departe

Drujba narodov forever!

Dincolo de faptul că AIE deţine încă majoritatea, sunt îngrijorătoare  datele Barometrului de Opinie Publică difuzate astăzi! Şi nu doar la anumite capitole, ci la majoritatea. Majoritatea, aşa cum şi majoritatea cetăţenilor consideră că în R. Moldova limba ar trebui să se numească “moldovenească”. În momentul în care două treimi din populaţie consideră că limba vorbită pe teritoriul ţării trebuie să se numească “moldovenească”, iar o treime – “limba română” – înseamnă că în R. Moldova apele încă sunt tulburi. Tulburi de-a binelea, mai ales când  54% din populaţie este de acord ca limba rusă să fie a doua limbă de stat! Mă întreb privind această ultimă cifră: Oare ţăranii (cei care o mai fi rămas pe la sate) au răspuns la acest sondaj? Au auzit măcar de el? Şi dacă au răspuns, au înţeles ei ceva din întrebarea asta?…  Că parcă nu îmi vine să cred că avem minţile aşa de tulburi!

Citeşte mai departe

(Audio) Emigranţii noştri “Avant de mourir”

Zilele trecute la Bucureşti a avut loc premiera piesei „Avant de mourir”, semnată de dramaturgul basarabean Val Butnaru şi regizată de Petru Hadârcă. În distribuţie: Emilia Popescu şi Mircea Rusu. “Avant de mourir” abordează „problema emigraţiei” într-o manieră inedită. Se poate dansa tangou când eşti emigrant? Ei bine, se pare că da. Cel puţin asta încearcă să ne convingă drgamaturgul basarabean Val Butnaru, autor din prima linie a dramaturgiei româneşti, nu numai a celei basarabene, în piesa “Avant de mourir”. Prin acest text, Val Butnaru, realizează o analiză subtilă a proceselor psihologice prin care trec doi emigranţi într-un subsol parizian. Cuvintele, replicile, scenele, emoţiile personajelor se înlănţuie în acordurile tangoului lui Georges Boulanger. O piesă despre rostul iubirii şi al artei în lume, asta ne propune dramaturgul basarabean. Citeşte mai departe

Podcast: Play in new window | Download

(AUDIO) Ororile comunismului, 100 DE ZILE şi in memoriam Nicolae Costin

Discutăm în emisiunea de astăzi despre Comisia care studiază activitatea regimului totalitar comunist din R. Moldova şi aflăm de ce istoricul Ion Varta, care face parte din această comisie de investigatie, este de părere ca “Nu este bine să elogiem nişte simboluri însângerate”. Ion Varta vine şi cu unele mărturii despre ororile comise de regimul comunist din RM. Iar noi aducem în acest context un caz real despre atrocităţile regimului comunist de ocupaţie. În cea de-a doua parte a emisiunii vă propun spre audiţie un eveniment cultural desfăşurat la Bucureşti şi care aduce în prim plan RM şi evenimentele din 7 aprilie. Este vorba despre romanul meu, 100 de zile, apărut la Editura Tritonic din Bucureşti lansat joi, 11 februarie, la librăria Mihai Eminescu. Şi la final, stăm de vorbă cu Iuliana Gorea Costin despre o acţiune in memoriam Nicolae Costin care va avea loc în această săptămână la Chişinău. Citeşte mai departe

Podcast: Play in new window | Download

/AUDIO/ Despre comunism şi 7 aprilie la Radio România Cultural

Dimineaţă am acordat un interviu pentru Radio Romania Cultural la emisiunea “Texte şi Pretexte” , moderată de Valentin Protopopescu şi Răzvan Dolea.

Am discutat în direct cu Valentin Protopopescu despre romanul meu – 100 DE ZILE, despre lansarea acestuia astăzi la Bucureşti, despre importanţa lui 7 aprilie, despre dorinţa de libertate a tinerilor basarabeni, dar şi despre comunismul din R. Moldova.

Audiţie plăcută şi vedeţi mai jos câteva concursuri la care puteţi prticipa şi câştiga cartea!

Sergiu Mocanu: “Nimic nu e mai important decât cetăţenia română”

Zilele acestea, la lansarea biroului parlamentar al senatorului Viorel Badea la Chişinău, am stat de vorbă cu Sergiu Mocanu. Am realizat şi un interviu pentru “Mai aproape de Europa” şi Radio România Internaţional. Sergiu Mocanu este un politician cu experienţă. După ce am vorbit despre importanţa deschiderii biroului senatorial despre care vorbesc mai sus, Sergiu Mocanu s-a referit şi la recenta vizită a preşedintelui Traian Băsescu în R. Moldova. Mocanu spune că îi pare rău că “după 20 de ani de la declararea independenţei, când preşedintele român ar fi trebuit să vină şi să viziteze la Chişinău două companii mari româneşti, de exemplu, care ar fi avut zeci, sute de locuri de muncă şi investiţii extraordinare, preşedintele României vizitează doar două cimitire. Citeşte mai departe

Despre scandalul Menorei, restructurarea DRRP, alegerile din Ucraina şi comuniştii dizidenţi

Desfăşurător “Mai aproape de Europa” – 19 decembrie 2009:

Iată ce puteţi asculta în emisiunea de astăzi.

1.Despre scandalul Menorei de la Chişinău şi dedesubturile protestului discutăm cu editorialistul emisiunii – jurnalistul George Scarlat. Analistul politic ne explică aşa cum a fost văzut evenimentul de la Bucureşti şi ne împărtăşeşte din impresii.

2. Discutăm apoi cu senatorul român Mihaela Popa despre necesitatea restructurării Departamentului Pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni şi importanţa acestuia pentru basarabeni. Citeşte mai departe

/AUDIO/ Sârma de pe Prut, Menorah, comuniştii reformaţi şi „Basarabia pământ ţigănesc”

„Chişinăul taie sârma ghimpată de pe Prut”

Începem revista presei cu ziarul Cotidianul care titrează: “Chişinăul taie sârma ghimpată de pe Prut”. Din ziar aflăm că guvernul condus de Vlad Filat a hotărât înlăturarea gardului de sârmă ghimpată de la frontiera cu România, din zona Ungheni.

Şi Jurnalul Naţional scrie în articolul “Gardul de sârmă ghimpată de la Prut va fi demolat” că premierul moldovean a cerut ca până astăzi să fie pregătit pachetul de documente necesar pentru demolarea gardului de la graniţa de pe malul Prutului. Fostul comandant al trupelor de grăniceri, Citeşte mai departe

/AUDIO/ Iuliana Gorea Costin: “Treptat PCRM va dispărea de pe scena politică de la Chişinău”

Zilele acestea am stat de vorbă cu Iuliana Gorea Costin, primul ambasador al R. Moldova la Consiliul Europei, Presedintele Asociaţiei Europene de Strategii Politice, dar şi fosta directoare a liceului “Mircea Eliade” din Chişinău. Amintesc că Iuliana Gorea Costin este prima femeie care a participat la alegerile prezidenţiale din 1996, dar si la cele locale din 2007. Este soţia primului primar de Chişinău, de după 1990, regretatul Nicolae Costin.

În interviul realizat pentru emisiunea “Mai aproape de Europa” am vorbit despre Chişinău, R. Moldova, recentele fisuri produse în interiorul PCRM, alegerile prezidenţiale din România, votul cetăţenilor români din RM, dar şi despre multe alte lucruri interesante. Găsiţi, mai jos, câteva idei importante desprinse din interviu şi ascultaţi discuţia, integral, în coloana sonoră. Citeşte mai departe